Şedinţă comună a guvernelor din România şi Republica Moldova
Creată pe o parte a teritoriilor răsăritene româneşti anexate de sovietici în 1940, în urma unui ultimatum, şi independentă faţă de Moscova din 1991, Republica Moldova a ocupat mereu un loc privilegiat pe agenda diplomatică a Bucureştiului
Bogdan Matei, 23.11.2018, 11:35
România a fost prima ţară din lume care a recunoscut independenţa
Republicii Moldova şi a susţinut permanent suveranitatea, integritatea teritorială
şi aspiraţiile europene ale acesteia. Joi, şi premierul Viorica Dăncilă a
repetat că drumul european este singura soluţie pentru republică şi pentru
prosperitatea cetăţenilor săi. România, a aminitit şefa guvernului, va deţine,
semestrul viitor, preşedinţia Consiliului Uniunii Europene şi poate acorda
asistenţă Chişinăului în încercarea de a pune în practică reformele stabilite
în Acordul de Asociere cu blocul comunitar. Alături de omologul său, Pavel
Filip, ea a condus, la Bucureşti, o nouă şedinţă comună a guvernelor României şi Republicii Moldova. Au
fost convenite, cu acest prilej, acorduri de cooperare în domenii precum
turismul, protecţia mediului sau telecomunicaţiile şi s-a discutat, din nou,
despre impulsionarea investiţiilor româneşti în statul vecin. Viorica Dăncilă Credem că o cooperare mult mai strânsă, prin participarea miniştrilor
români la evenimente sau la discuţii la Chişinău, ar impulsiona şi ar apropia
foarte mult ţările noastre.
La rându-i, premierul Filip a pledat pentru
un acord bilateral care să reducă tarifele pentru telefonia mobilă. El a
anunţat şi o decizie cu încărcătură simbolică: pe 1 Decembrie, de ziua
naţională a României, cetăţenii Republicii Moldova nu vor plăti roaming pentru
convorbirile cu consângenii de peste graniţă. Pe scena politică de la Chişinău,
atât Partidul Liberal, din opoziţia parlamentară, cât şi numeroase formaţiuni
extraparlamentare de dreapta şi organizaţii civice pledează, explicit şi
insistent, pentru reunificarea celor
două state. Membru al unui Partid Democrat, de centru-stânga, reticent faţă de
această idee, premierul consideră că declaraţiile despre unire sunt doar o modă
şi pledează pentru pragmatism. El se pronunţă mai degrabă pentru crearea unui
spaţiu comun energetic, al transporturilor, de apărare şi securitate, precum şi
cultural. Pavel Filip În aşa mod vedem noi unirea, cu proiecte
concrete de interconectare a infrastructurii între ţările noastre. E simplu.
Avem acelaşi sânge, acum avem ocazia să restabilim sau să construim împreună
reţele, după modelul unui sistem sangvin. În ambele state, analiştii
notează că şedinţa comună a celor două guverne survine într-un moment extrem de
critic pentru Chişinăul oficial. Chiar săptămâna aceasta, Uniunea Europeană a anunţat
că suspendă ajutorul macrofinanciar de 100 de milioane de euro destinat
Republicii Moldova, din cauza numeroaselor derapaje de la democraţie
înregistrate acolo. În plus, pe 24 februarie sunt programate alegeri
parlamentare, iar sondajele privind intenţiile de vot dau câştigător Partidul
Socialist al preşedintelui filorus Igor Dodon.
