Senatul respinge proiectul Roşia Montana
Proiectul exploatării de la Roşia Montană rămâne unul dintre cele mai controversate, în principal din cauza impactului extracţiei cu cianuri asupra mediului.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 20.11.2013, 12:13
Atestată documentar din anul 131 şi situată pe cea mai mare cantitate de aur estimată din Europa, Roşia Montană rămâne împărţită între cei care vor ca în zonă să înceapă exploatarea cu cianuri a zăcămintelor şi cei care se opun din raţiuni ecologiste şi care, de 12 săptămâni, protestează în Bucureşti şi în alte oraşe.
Acţiunile opozanţilor nu au rămas fără ecou, iar pe 11 noiembrie Comisia parlamentară specială a respins proiectul în forma venită de la Guvern. Senatorii români au respins, la rândul lor, proiectul de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argintifere din perimetrul Roşia Montană, în acest sens exprimându-se în plen reprezentanţii tuturor grupurilor parlamentare, cu excepţia democrat-liberalilor, din opoziţie.
Tot în Senat, liderul grupului social-democrat, Ilie Sârbu, a anunţat că raportul comisiei speciale pentru Roşia Montană a fost trimis Parchetului General: Pentru liniştea celor implicaţi în ceea ce a însemnat acest proiect, de când s-au făcut transferurile şi până astăzi, raportul a fost trimis la Parchetul General. Dacă nu pentru mai mult, măcar pentru aceste fapte care s-au săvârşit şi care erau secretizate. Timpul trece, dar nu trec şi dosarele penale, ele rămân acolo, aşa că măcar această satisfacţie s-o avem, că am făcut lumină într-un caz.”
Anunţul a venit după o serie de dezvăluiri făcute în parlament de social-democrata Gabriela Firea, membră a comisiei speciale, care a afirmat că românii ar trebui să afle că licenţa de exploatare pentru acest proiect a fost acordată în 1998, iar cel care a făcut acest lucru este democrat-liberalul Radu Berceanu, ministru al industriilor în acea perioadă.
Gabriela Firea: Pur şi simplu, s-a transferat licenţa cu titlu gratuit de la acţionarul minoritar român către acţionarul majoritar străin. De asemenea, participaţia statului, acţiunile au fost diluate de la 33% la 19%.”
Concluziile Comisiei speciale au fost prezentate de preşedintele acesteia, Darius Vâlcov, potrivit căruia proiectul nu acoperă toate cerinţele complexe privind cadrul desfăşurării activităţii de exploatare a resurselor minerale în România. Darius Vâlcov consideră, de asemenea, că este necesară analizarea unor scenarii alternative de stabilire a redevenţelor şi a participaţiei statului în cazul exploatărilor miniere, având în vedere exemplul altor state.
În condiţiile actuale, exploatarea minieră din Munţii Apuseni ar aduce economiei româneşti 5,2 miliarde de dolari, iar România ar deveni principalul producător de aur din Europa.
