Situaţie energetică îngrijorătoare în România
Iminenta închidere a ultimei unităţii active a centralei nucleare de la Cernavodă ridică probleme suplimentare în aprovizionarea cu energie a României.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ştefan Stoica, 12.08.2026, 12:00
Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă, din sud-estul României, a iniţiat procedurile tehnice premergătoare opririi controlate şi a Unităţii 2, ultima rămasă în funcţiune, din cauza scăderii nivelului Dunării. Aceasta, în ciuda eforturilor autorităţilor de a o menţine activă, prin dislocarea unei stânci şi scufundarea unor barje, măsuri menite să menţină debitul fluviului în zona centralei la un nivel acceptabil.
Administraţia Naţională Apele Române a anunţat, însă, că fluviul a ajuns la pragul critic pentru funcţionarea centralei. Iar prognoza hidrologilor este nefavorabilă, debitul urmând să rămână în jurul valorii de 1.350 de metri cubi pe secundă în următoarele două zile.
Unitatea 1 de la Cernavodă este, deja, oprită din 28 iulie. Cele două reactoare asigurau aproximativ 20% din producţia de energie electrică a României.
Pentru compensarea deficitului, Ministerul Energiei va scoate din rezervă grupul Rovinari 4 pe cărbune şi va utiliza în limitele tehnice şi ale resursei de apă capacitatea suplimentară disponibilă a Hidroelectrica, companie de stat, principalul producător de energie din România. Complexul Energetic Oltenia Rovinari 4, din sud-vest, are o rezervă de cărbune care stă la dispoziţie pentru situaţii excepţionale sau pentru a compensa eventuale avarii la vreunul din celelalte trei grupuri care funcţionează astăzi.
La nivelul întegii ţări, consumul a depăşit, marţi seara, 8.000 MW, în condiţiile în care producţia s-a situat sub nivelul de 6000 de MW. Practic, un sfert din necesarul de energie electrică a fost asigurat din import.
La sfârşitul lunii iulie a fost declarată stare de alertă la nivel naţional în România, pe perioada lunii august, ca efect al scăderii producţiei de energie electrică, iar autorităţile au făcut apel, în repetate rânduri, către populaţie, instituţiile publice şi operatorii economici la un consum responsabil.
România a cerut Comisiei Europene şi Reţelei europene a operatorilor de sisteme de transport de energie electrică să evalueze capacităţile de producţie disponibile, nivelul rezervelor de echilibrare, capacităţile de interconexiune transfrontalieră, precum şi capacitatea sistemelor electroenergetice ale statelor vecine de a furniza sprijin în cazul unei deteriorări suplimentare a situaţiei la nivel regional.
Secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Buşoi, a participat, marţi, la reuniunea Grupului de Lucru Electricitate al Comisiei Europene, unde a prezentat situaţia din România, iminenta închidere a Unităţii 2 de la Cernavodă şi măsurile legislative luate de Guvern pentru a gestiona situaţia. El le-a explicat responsabililor Comisiei că închiderea, până la 31 august, a unui grup pe cărbune, jalon din PNRR, este extrem de problematică în situaţia actuală.
În ce priveşte eventuale restricţii în furnizarea de electricitate, acestea nu vor viza consumatorii casnici şi serviciile esenţiale, a precizat Cristian Buşoi. Executivul comunitar a anunţat că monitorizează îndeaproape securitatea aprovizionării cu energie electrică în contextul secetei şi al nivelurilor scăzute ale apei din râuri în Ungaria, România şi în regiunea Europei de Sud-Est.
