Solidaritate cu refugiații ucraineni
Zeci de mii de ucraineni au intrat în România de la declanşarea invaziei ruse, iar numărul celor care așteaptă să treacă granița este tot mai mare.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 28.02.2022, 11:30
Victime nevinovate ale războiului Rusiei împotriva Ucrainei, numeroși ucraineni au luat calea pribegiei. Majoritatea covârșitoare sunt femei, copii și persoane în vârstă sau cu dizabilități. Bărbații între 18 și 60 de ani au rămas acasă, pentru a-și apăra, cu eroism, țara în fața invaziei ordonate de omul-forte de la Kremlin, Vladimir Putin.
Imaginile sunt sfâșietoare. În orașele din Ucraina, gările au devenit neîncăpătoare pentru cei care fug din calea ofensivei armatei ruse. Doar că simplul fapt de a se urca într-un tren pentru a fugi cât văd cu ochii se dovedește, pentru oameni, un parcurs de combatant.
Pe cale rutieră, încă de vineri, imediat după debutul invaziei, ambuteiaje-monstru au încetinit fuga civililor. Înaintarea cu viteza melcului, dar și lipsa benzinei ori a motorinei, raționalizate, i-au făcut pe mulți să își părăsească mașinile în apropierea granițelor și să decidă să parcurgă pe jos zeci de kilometri până la vămile pe unde să se poată refugia în țări mai sigure.
România este statul din Uniunea Europeană cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina, pe care o are vecină la nord și la sud-est. Există nu mai puțin de 19 puncte permanente de trecere a graniței dintre cele două țări – auto, feroviare, pietonale și/sau fluviale. De la finele săptămânii trecute, luate cu asalt au fost în special cele la Sighetul Marmaţiei și Siret, din nord, și de la Isaccea, din sud-est. Oameni vin din toate regiunile Ucrainei. Unii merg la rude sau cunoscuţi din România, știut fiind că, în Ucraina există o importantă comunitate etnică românească. Alți refugiați cer azil în România ori sunt în trecere către alte ţări din Europa. Numărul fugarilor din calea războiului a crescut simțitor începând de duminică după-amiază, după ce procedurile de tranzitare a vămii, inițial greoaie în partea ucraineană, au fost simplificate. Imediat după trecerea frontierei în România au fost ridicate tabere mobile temporare, iar în corturile amenajate oamenii beneficiază de hrană, îmbrăcăminte, materiale de igienă personală, asistenţă medicală primară sau de urgenţă.
Cât despre solidaritatea românilor de rând, aceasta este impresionantă! Voluntari din toată ţara – oameni simpli sau de afaceri, firme, ong-uri sau comunități religioase – ajută cu ce pot, de la mâncare şi apă, până la transport sau cazare gratuite pe perioadă nelimitată.
Crucea Roşie Română donează alimente şi medicamente și îi sprijină pe refugiaţi să ia legătura cu rudele rămase dincolo de graniţă. Specialişti în IT au construit în sprijinul refugiaţilor platforma informatică dopomoha.ro, disponibilă în limbile ucraineană, română, engleză şi rusă, care oferă informaţii despre procedura de intrare în România, metodele de solicitare a azilului, drepturile şi obligaţiile solicitanților, precum și resursele la care pot avea acces.
Deși susținerea concretă, materială, a ucrainenilor este primordială, nici cea morală nu e trecută în plan secund. La București, ca, de altfel, în numeroase orașe ale lumii, românii și-au manifestat solidaritatea cu poporul ucrainean în faţa Ambasadei Ucrainei şi au protestat, în egală măsură, în fața celei a Rusiei împotriva agresiunii contra unui stat european.
