Spre o majoritate guvernamentală şi parlamentară
Pro-europenii din viitorul Parlament au convenit să formeze o majoritate parlamentară şi guvernul.
Ştefan Stoica, 11.12.2024, 12:30
Pe 4 decembrie, PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților naționale au semnat un document ce s-a dorit a fi pactul pentru o coaliție pro-europeană și euroatlantică. Se întâmpla la scurt timp după alegerile parlamentare şi validarea de către Curtea Constituţională a turului unu al prezidenţialelor şi înainte de ceea ce trebuia să fie turul al doilea, în 8 decembrie.
Pactul urmărea să blocheze accesul la cea mai înaltă demnitate din stat a independentului Călin Georgescu, candidatul extremist pro-rus şi antioccidental, a cărui victorie în primul tur stupefiase şi îngrijorase partenerii strategici ai României.
Pactul din 4 decembrie vorbea despre formarea unei coaliții pentru stabilitate și modernizare, angajamentul pentru dezvoltare și reforme, reafirmarea parcursului european și euroatlantic al României. La final, semnatarii lansau un apel către cetăţeni să voteze, în turul al doilea, informat și rațional, să aleagă România proeuropeană, democratică și sigură și să respingă izolaționismul, extremismul și populismul.
Pe 6 decembrie, CCR anula, însă, scrutinul prezidenţial, pe motiv că întreg procesul electoral a fost viciat, beneficiar fiind Călin Georgescu. Chiar dacă acesta pare scos din competiţie, partidele care l-ar fi susţinut în turul al doilea şi îi împărtăşesc, cel puţin în parte, ideile, adică suveraniştii AUR, SOS România şi POT, sunt în Parlament, unde deţin o treime din mandate.
Pe acest fundal, PSD, PNL, USR, UDMR şi minorităţile naţionale, altele decât cea maghiară, şi-au reînnoit angajamentele anterioare deciziei CCR. După noi discuţii, formațiunile pro-europene au promis să formeze o majoritate pro-europeană în Parlament şi un guvern pro-european și să susţină un posibil candidat comun pro-european la alegerile prezidențiale.
În virtutea acestui angajament, cele patru partide și reprezentanții minorităților naționale vor lucra la un program comun de guvernare, bazat pe dezvoltare și reforme și care va avea în vedere prioritățile cetățenilor României. Semnatarii au convenit că este necesar un plan concret de eficientizare și de reducere a cheltuielilor publice și a birocrației în administrația publică.
De asemenea, au căzut de acord să crească ritmul actual al investiţiilor şi al reformelor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Formaţiunile pro-europene se mai angajează să sporească încrederea în instituţii şi în clasa politică, să aducă transparenţă în cheltuirea banului public şi respect faţă de cetăţean.
George Simion, liderul AUR, partidul fanion al blocului suveranist din Legislativ, a atacat în termeni duri formaţiunile pro-europene, pe care le-a acuzat că se cramponează de putere.
Viitorul Guvern va putea fi cunoscut doar după învestirea noului Parlament, pe 21 decembrie. El va avea printre priorităţi construcţia bugetului pe anul viitor şi stabilirea calendarului pentru alegerile prezidenţiale.
