Strategia de apărare, aprobată
ʺIndependenţă solidarăʺ este conceptul central al Strategiei Naţionale de Apărare a României, aprobată, miercuri, de Parlament.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 27.11.2025, 12:15
Strategia Naţională de Apărare a României pentru următorii cinci ani – prezentată, miercuri, în Parlament, de preşedintele Nicuşor Dan – porneşte de la constatarea că România traversează una din cele mai dificile perioade de securitate de după 1945, într-un mediu global instabil, marcat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei şi de erodarea ordinii internaţionale bazate pe reguli. Documentul vorbeşte despre securitatea României din perspectiva cetăţenilor, fiind remarcate vulnerabilităţi interne precum capacitatea redusă a administraţiei, infrastructura insuficientă, dependenţele energetice sau corupția. Şeful statului a precizat că între instituţiile care se ocupă de acest ultim fenomen este nevoie de o mai bună coordonare.
Nicuşor Dan: ʺÎn mod explicit, strategia prevede implicarea servicilor de informaţii în colectarea datelor cu privire la corupţie, fără însă să depăşim graniţa între sistem de informaţii şi sistem de justiţie, şi corectarea mecanismelor legislative şi administrative care întârzie judecarea faptelor de corupţie şi dau sentimentul publicului că nu se întâmplă nimic în această zonă.ʺ
În plan extern, Rusia este identificată ca principala ameninţare la adresa securităţii României, atât prin acţiuni convenţionale, cât şi prin metode hibride, dezinformare și atacuri cibernetice. Strategia urmăreşte apărarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale, protejarea cetăţenilor, consolidarea posturii de apărare şi descurajare, întărirea profilului internaţional și dezvoltarea economiei. Îşi propune consolidarea partenerialor strategice şi întărirea rolului Bucureștiului în cadrul organismelor şi formatelor multilaterale. România, a spus preşedintele Dan, va sprijini, în continuare, atât Republica Moldova, cât și Ucraina vecine. Şi românii din diaspora au fost amintiţi de şeful statului drept un plus uriaş pentru țara-mamă, prin atragerea lor înapoi acasă.
Parlamentul a votat hotărârea pentru aprobarea Strategiei de Apărare cu 315 voturi „pentru”, 43 „împotrivă” şi 3 abţineri. Din arcul guvernamental, deputatul PSD Mihai Fifor a arătat că Strategia identifică riscurile, vulnerabilităţile şi provocările, dar evidenţiază şi oportunităţile care pot transforma România într-un stat mai sigur. Iar preşedinta Comisiei pentru Apărare din Senat, liberala Nicoleta Pauliuc, a arătat că, după adoptare, Strategia trebuie implementată prin politici publice şi explicată cetăţenilor.
Voturi pentru Strategia Naţională de Apărare au venit inclusiv din partea opoziţiei. Liderul AUR, George Simion, consideră că documentul ar fi trebuit să conţină, însă, în plus, şi alte concepte cu accent pe cetăţeni: ʺ…trebuia, pe lângă abandonul şcolar şi activismul civic, să cuprindă combaterea sărăciei. Trebuia să cuprindă o strategie de securitate alimentară şi o strategie energetică a României.ʺ
Parlamentarii care s-au opus Strategiei au argumentat că aceasta nu este despre apărarea ţării, a cetăţenilor, resurselor şi drepturilor, ci ar sta la baza instituirii unor restricţii, obligaţii şi secretizări ale statului faţă de cetăţeni. Implementarea Strategiei nu va avea un caracter public.
