Teme pentru agenda viitoarei preşedinţii a României la Consiliul UE
Ministrul delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu, a prezentat prima versiune a listei temelor de interes ale mandatului României la preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, din 2019.
Bogdan Matei, 17.05.2018, 12:20
Admisă în Uniunea Europeană în 2007, România va
exercita, în premieră, preşedinţia rotativă a Consiliului comunitar în primul
semestru al anului viitor.
Ministrul delegat pentru afaceri europene,
Victor Negrescu, le-a prezentat, miercuri, parlamentarilor români din comisiile
de specialitate prima versiune a listei temelor de interes ale acestui mandat.
El a desemnat, drept coordonate principale, ceea ce a numit Europa
convergenţei, Europa siguranţei, Europa actor global şi Europa valorilor
comune. În primul dosar, Europa
convergenţei, sunt cuprinse subteme ca dezvoltarea durabilă, reducerea
decalajelor de dezvoltare, ocuparea forţei de muncă şi drepturile sociale,
inovarea şi digitalizarea, conectivitatea şi competitivitatea Uniunii. La
capitolul Europa siguranţei sunt
incluse securitatea internă a Uniunii, gestionarea frontierelor externe,
funcţionarea Spaţiului Schengen şi provocările curente, precum şi securitatea
cibernetică. La al treilea pilon al preşedinţiei româneşti, Europa – actor global, sunt incluse
politicile de securitate şi apărare comună, eficienţa acţiunii externe a
Uniunii Europene, consistenţa politicii sale în vecinătate şi onorarea
angajamentelor sale internaţionale. A patra temă, despre care experţii spun că
e cea mai dezbătută în cursul consultărilor publice, este Europa valorilor comune. Aceasta implică subteme ca solidaritatea,
coeziunea, egalitatea de şanse şi justiţia socială, democraţia, libertatea şi
respectarea demnităţii umane, combaterea rasismului, intoleranţei, xenofobiei,
populismului şi antisemitismului.
Documentul este în plin proces de validare şi
va fi prezentat, luna viitoare, în plenul Legislativului de la Bucureşti, de
premierul Viorica Dăncilă. Deocamdată, ministrul delegat a insistat că este
nevoie de consens naţional asupra documentului final.
Victor Negrescu: Acest
document este rezultatul unei serii de consultări publice realizate pe
parcursul a unui an, prin care am căutat să implicăm atât reprezentanţii
Parlamentului României, cât şi, evident, toate guvernele, dar şi reprezentanţii
administraţiei prezidenţiale şi reprezentanţii societăţii civile. Avem nevoie,
într-adevăr, de un consens, un consens naţional, un consens politic, nevoia ca
împreună să reuşim să vorbim cu aceeaşi voce si ideal pe aceeaşi voce în ceea
ce înseamnă reprezentarea intereselor noastre în perspectiva preşedinţiei. O
preşedinţie joacă rolul de mediator, parţial, evident este important pentru noi
să dezvoltăm această capacitate de a asculta, de a interacţiona.
Asupra
capacităţii clasei politice de la Bucureşti de a acţiona unitar şi coerent în
timpul preşedinţiei româneşti
la Consiliul Uniunii Europene, tonul
presei e mai degrabă prudent. Coabitarea tot mai complicată dintre preşedintele
de dreapta şi guvernul de stânga, remarcă analiştii, a contaminat, în ultima
vreme, şi teme de politică externă, pe care Bucureştiul oficial, deja, nu mai
vorbeşte pe o singură voce.
