Tranzacţionarea terenurilor în România
În urmă cu o săptămână, preşedintele Traian Băsescu a respins legea privind vanzarea si cumpararea terenurilor agricole în România, situate in extravilan, de catre persoanele fizice.
Mihai Pelin, 16.01.2014, 12:17
România este atractivă pentru investitorii străini care vor să achiziţioneze pământ. Pe teritoriul său sunt peste 14 milioane de hectare de terenuri agricole care, transformate în bani, înseamnă o avere de cel putin 26 de miliarde de euro. Spre deosebire de alte state europene, în România preţul pământului continuă să fie destul de mic.
Potrivit Tratatului de Aderare a ţării la UE, de la începutul acestui an, cetăţenii din Uniune pot cumpăra teren agricol în România fără nici un fel de restricţii. Şi cum era nevoie de un cadru legislativ, Guvernul român s-a gândit la o lege a vânzării terenurilor, care a fost, însă, respinsă de preşedintele Traian Băsescu în urmă cu o săptămână.
În aceste condiţii, Executivul propune o nouă formă a acestui act normativ, care prevede, între altele, că terenul nu se poate vinde mai ieftin decât în ofertă, iar înstrăinarea suprafeţelor mai mari de 30 de hectare trebuie avizată de o direcţie special înfiinţată. Totodată, va fi păstrată Agenţia Domeniilor Statului, care va avea prioritate la cumpărare.
În urma observaţiilor preşedintelui Traian Băsescu, vânzarea unui teren va fi anulată dacă tranzacţia se va face la un preţ mai bun sau în condiţii mai avantajoase decât cele prezentate în oferta de vânzare. Pentru claritate, va fi modificat şi titlulul legii, acesta urmând să se refere la terenurile aflate în extravilanul localităţilor, cu un regim aplicabil atât persoanelor fizice cât şi celor juridice.
Ministrul agriculturii, Daniel Constantin, a precizat că a făcut toate demersurile pentru urgentarea aprobării legii de către parlament. Daniel Constantin: “Este un subiect foarte important care răspunde interesului naţional. Este important să adoptăm cât mai repede această lege, astfel încât cetăţenii români din comunităţile locale să fie primii care au acces la cumpărarea de terenuri agricole, astfel încât să-şi consolideze exploataţiile pe care le au.”
Noua lege a vănzării terenurilor agricole suscită interesul autorităţilor maghiare vecine. Recent, ataşatul pe probleme de agricultură al Ambasadei Ungariei la Bucureşti declara că statul ungar ar pregăti un program prin care să cumpere terenuri agricole în centrul României, ipoteză care a stârnit controverse.
Reacţia oficialilor europeni nu a întârziat să apară. Comisarul european pentru agricultură, românul Dacian Cioloş, a subliniat că România nu va dezvolta o politică funciară bazată pe discriminare etnică, pentru că ar fi total neeuropeană. El a dat asigurări că statul român are la dispoziţie instrumente pentru a păstra controlul asupra propriei politici funciare, agricole şi de dezvoltare rurală.
