Ucraina, criticată pentru Legea educaţiei
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat, joi, o rezoluţie care critică în termeni categorici noua lege ucraineană a educaţiei.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 13.10.2017, 11:40
Ucraina a greşit. Astfel a rezumat deputatul UDMR Korodi Attila, membru în delegaţia României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, rezoluţia adoptată de acest for pe tema noii legi ucrainene a educaţiei. El însuşi membru al unei minorităţi etnice, parlamentarul român a adăugat că, înainte de adoptarea legii, autorităţile de la Kiev ar fi trebuit să aştepte avizul Comisiei de la Veneţia, să se consulte cu ţările vecine şi să respecte standardele europene şi principiile fundamentale din Carta pentru limbile minoritare şi regionale şi Convenţia cadru pentru minorităţi. Acestea, spune Korodi, definesc foarte clar principiul de bază al accesului tinerilor aparţinând comunităţilor naţionale la educaţia în limba maternă.
Rezoluţia a fost adoptată cu o majoritate zdrobitoare de membrii APCE, fapt ce confirmă pertinenţa cererii înaintate de delegaţia României, sprijinită de alte cinci, ca problema legii ucrainene să fie dezbătută în regim de urgenţă. Potrivit rezoluţiei, atunci când statele iau măsuri pentru a promova limba oficială, acestea trebuie să nu contravină măsurilor menite să protejeze şi să promoveze limbile minorităţilor naţionale. Fiindcă, dacă acest lucru nu se respectă, rezultatul va fi asimilarea, şi nu integrarea, atenţionează membrii Adunării.
Apelul la APCE e doar cel mai recent demers al Bucureştiului în încercarea de a bloca aplicarea actului normativ ce limitează drastic accesul la învăţământ în limba maternă pentru numeroasele minorităţi etnice din Ucraina. Astfel, copiii din etniile minoritare vor putea studia în limba maternă doar la grădiniţă şi şcoala primară, după care vor urma cursurile exclusiv în ucraineană. Anterior, ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, şi omologii săi ungar, bulgar şi grec au semnat o scrisoare comună, prin care-şi exprimau îngrijorarea şi profundul regret faţă de adoptarea noii legi. Ministrul educaţiei, Liviu Pop, a mers la Kiev, pentru a pleda împotriva acesteia.
Parlamentul de la Bucureşti a cerut, într-o declaraţie votată unanim, reexaminarea actului normativ şi a avertizat că urmăreşte cu îngrijorare şi maximă atenţie evoluţiile generate de prevederile sale. La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a decis să-şi amâne, pentru o dată neprecizată, vizita pe care urma s-o facă luna aceasta la Kiev. Analiştii califică drept absolut legitimă preocuparea Bucureştiului, fiindcă aproape jumătate de milion de etnici români trăiesc în statul vecin, majoritatea pe teritoriile româneşti răsăritene anexate în 1940, în urma unui ultimatum, de fosta Uniune Sovietică şi preluate în 1991 de Ucraina, ca stat succesor.
De-a lungul ultimelor două secole, comunităţile româneşti din Ucraina de azi au trăit sub administraţii dintre cele mai diferite – habsburgică, maghiară, cehoslovacă, ţaristă ori sovietică. Dar niciodată, spun liderii lor de opinie, nu şi-au imaginat că o Ucraină cu aspiraţii declarate de integrare europeană va încerca să le limiteze atât de drastic un drept fundamental, precum educaţia în limba maternă
