Un nou an şcolar
Din 9 septembrie, elevii români au început şcoala
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 09.09.2019, 11:44
Aproape 3
milioane de elevi şi copii de grădiniţă s-au aşezat, de luni, în bănci. Primul clopoţel a vestit, încă de la
primele ore ale dimineţii, începutul unui an şcolar. E multă bucurie şi emoţie.
Sunt şi multe aşteptări, dar, în egală măsură, nelipsitele neajunsuri, semn al
indiferenţei sau al neputinţei. Spre deosebire de trecut, când elevii au
avut parte de numeroase vacanţe şi zile libere, anul şcolar care tocmai a
început are o structură modificată. Semestrul I se va încheia pe 20 decembrie, iar al II-lea va începe în data
de 13 ianuarie şi se va încheia pe 12 iunie 2020. Pentru elevii din terminală,
anul şcolar se va încheia pe 29 mai 2020, ca ei să susţină bacalaureatul. În cazul
clasei a VIII-a, ultima de gimnaziu, cursurile vor lua sfârşit în data de 5
iunie 2020, elevii urmând, apoi, să se concentreze asupra probelor de admitere
în liceu.
Vacanţele elevilor sunt, şi ele, deja, programate: 21 decembrie 2019
– 12 ianuarie 2020, respectiv 4 – 21 aprilie 2020. Vacanţa de vară va începe pe
13 iunie 2020. În unele regiuni ale ţării, prima zi de şcoală vine cu veşti
bune, cu atât mai mult cu cât privesc mediul rural, în mare parte vitregit de
condiţii de învăţământ ideale. În comuna Floreşti din judeţul Cluj, de pildă,
în nord-vestul ţării, a fost inaugurată una dintre cele mai mari
şcoli din mediul rural: are 24 de săli de clasă, 6 laboratoare şi spaţii pentru
evenimente festive, pentru activităţi ale cadrelor didactice şi pentru
administraţie. Cum banii pentru proiect – aproape 10 miloane de lei
(circa 2,1 milioane euro) – provin din bugetul local, iată ce declară primarul Horia Şulea: Capacitatea instituţiei şcolare este de
900 de locuri. Actualmente va deservi doar ciclul primar, iar începând de anul
viitor va deveni instituţie liceală, pentru început, cu două clase de liceu,
una de real şi cealaltă de uman.
Dacă activitatea unora din primăriile de la ţară sunt un model de bune
practici, a altora este caracterizată de indolenţă sau neputinţă. În timp ce
unele se preocupă, de pildă, de amenajarea de cabinete medicale şcolare cu
personal de specialitate, altele privesc apatice cum şcolarii, în caz de
urgenţă, sunt nevoiţi să apeleze la medici de familie sau la spitalele de la
oraş. Probleme sunt, mai ales la sat, şi cu lipsa de autorizaţii sanitare de
funcţionare, principala cauză fiind lipsa apei curente şi a canalizării. Sunt
şcoli care nu au nici autorizaţii de securitate la incendiu sau nu au asigurată
paza şi nu sunt supravegheate cu camere video. Nici microbuzele nu sunt
suficiente, acolo unde se impune transportul elevilor.
Acestea fiind spuse, politicienii
români, în plină pre-campanie electorală, au ales să participe, în teritoriu,
la deschiderea noului an şcolar. Nu au făcut excepţie candidaţii la
prezidenţialele din noiembrie, preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Viorica
Dăncilă. La o şcoală din Bucureşti, Klaus Iohannis a vorbit despre eşecul
politicilor publice din educaţie, dar şi de lipsa de creativitate a acestora. Iar
la Hunedoara (sud-vest), Viorica
Dăncilă a punctat că educaţia este esenţială pentruieşirea
din sărăcie.
