Ziua Minorităţilor Naţionale în România
Ziua minorităţilor naţionale din România este sărbătorită, în fiecare an, la 18 decembrie
Adaugă ca sursă preferată în Google
Mihai Pelin, 18.12.2018, 11:40
În urmă cu
26 de ani, Adunarea generală a ONU adopta Declaraţia cu privire la drepturile
persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, etnice, religioase şi
lingvistice. Documentul internaţional oferă o garanţie a drepturilor acestora
în general, astfel încât mai multe state i-au recunoscut importanţa prin
declararea Zilei minorităţilor naţionale pe 18 decembrie. România s-a raliat
acestui demers internaţional și astfel, în fiecare an, această zi este
sărbătorită de toate minorităţile etnice: albanezi, armeni, bulgari, croaţi,
greci, evrei, germani, italieni, maghiari, polonezi, romi, ruşi-lipoveni,
sârbi, slovaci și cehi, tătari, turci, ucraineni, macedoneni şi ruteni. Sunt
organizate acţiuni culturale, simpozioane, mese rotunde şi alte acţiuni cu
tematică specifică.
Ziua minorităţilor naţionale este expresia
interesului general de a trăi într-o societate a convieţuirii democratice, a
toleranţei şi a protejării diversităţii, pentru a cărei bună funcţionare suntem
cu toţii angajaţi – afirmă președintele Klaus Iohannis, el însuşi etnic german, într-un mesaj transmis
cu acest prilej. Păstrători ai tradiţiilor strămoşilor, dar şi
contribuitori valoroşi la modernizarea statului şi la conturarea identităţii
noastre europene, reprezentanții minorităţilor naţionale au construit, împreună
cu majoritatea românească, parcursul democratic şi pro-occidental pe care s-a
înscris România începând cu decembrie 1989 – spune șeful statului. Într-o
lume a competiţiei şi a provocărilor globale, promovarea permanentă a
dialogului interetnic ca factor de coeziune socială şi dezvoltare umană,
toleranţa, refuzul şovinismului şi condamnarea xenofobiei trebuie să
caracterizeze România – mai punctează Klaus Iohannis.
Și din plenul Parlamentului a fost
trimis un mesaj pentru cetăţenii români care aparţin minorităţilor prin vocea deputatului Varujan Pambuccian,reprezentant
al armenilor. Minorităţile
naţionale din România îşi dezvoltă identitatea lor etnică şi şi-o afirmă nu
doar în baza unor legi, ci în baza unui lucru mult mai important, în baza unui
proces care a început într-unul dintre momentele astrale ale României, acum 100
de ani, atunci când poporul român a hotărât ca împreună cu popoarele trăitoare
pe teritoriul României istorice cu care şi-a împletit istoria să constituie
naţiunea română modernă şi România Mare – spune Varujan Pambuccian. România
este un model european în privinţa protecţiei drepturilor minorităţilor
naţionale, care depăşeşte standardele internaționale și sprijină implicarea
acestora în luarea deciziilor cu privire la societate în ansamblu. Amintim că
18 minorități naționale recunoscute sunt reprezentate din oficiu în Camera
Deputaților, iar UDMR, formațiunea politică a celei mai importante numeric
dintre minorități, a făcut
parte, după 1996, din numeroase guverne de coaliție de la București.
