Jurnal românesc – 01.02.2023
Legea
minorităţilor naţionale din Ucraina şi Legea educaţiei din statul vecin sunt
anticonstituţionale, a declarat preşedintele Comisiei de politică externă din
Camera Deputaţilor, Rozália Biró. Legea educaţiei ar urma să fie pusă în
practică de la 1 septembrie, iar minorităţile naţionale din Ucraina, începând
din clasa a 5-a, vor trebui să înveţe în limba ucraineană şi vor avea doar
două-trei ore în limba maternă. Deputatul UDMR apreciază că acest lucru este
absolut inacceptabil din punct de vedere al celor stipulate în
Constituţia Ucrainei, unde se garantează dreptul cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale de a învăţa în limba maternă, drepturi care nu pot fi
limitate. Biró a arătat că deşi Legea educaţiei a fost analizată de Comisia de
la Veneţia, recomandările acesteia au fost, în foarte mică măsură, luate în
seamă de partea ucraineană. În ceea ce priveşte Legea minorităţilor naţionale,
promulgată în decembrie 2022, parlamentarul român spune că nu asigură
drepturi colective pentru minorităţile naţionale din Ucraina şi îngrădeşte şi
mai tare folosirea limbii materne de către reprezentanţii minorităţilor
naţionale din Ucraina. În decembrie 2022, Ministerul de Externe de la Bucureşti
a transmis Kievului o analiză extrem de critică după adoptarea legii privind
minorităţile naţionale din Ucraina. MAE român a considerat
regretabil faptul că actul normativ a fost adoptat fără consultarea
Comisiei de la Veneţia şi a comunităţii româneşti din Ucraina.
Sorin Iordan, 01.02.2023, 11:00
Legea
minorităţilor naţionale din Ucraina şi Legea educaţiei din statul vecin sunt
anticonstituţionale, a declarat preşedintele Comisiei de politică externă din
Camera Deputaţilor, Rozália Biró. Legea educaţiei ar urma să fie pusă în
practică de la 1 septembrie, iar minorităţile naţionale din Ucraina, începând
din clasa a 5-a, vor trebui să înveţe în limba ucraineană şi vor avea doar
două-trei ore în limba maternă. Deputatul UDMR apreciază că acest lucru este
absolut inacceptabil din punct de vedere al celor stipulate în
Constituţia Ucrainei, unde se garantează dreptul cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale de a învăţa în limba maternă, drepturi care nu pot fi
limitate. Biró a arătat că deşi Legea educaţiei a fost analizată de Comisia de
la Veneţia, recomandările acesteia au fost, în foarte mică măsură, luate în
seamă de partea ucraineană. În ceea ce priveşte Legea minorităţilor naţionale,
promulgată în decembrie 2022, parlamentarul român spune că nu asigură
drepturi colective pentru minorităţile naţionale din Ucraina şi îngrădeşte şi
mai tare folosirea limbii materne de către reprezentanţii minorităţilor
naţionale din Ucraina. În decembrie 2022, Ministerul de Externe de la Bucureşti
a transmis Kievului o analiză extrem de critică după adoptarea legii privind
minorităţile naţionale din Ucraina. MAE român a considerat
regretabil faptul că actul normativ a fost adoptat fără consultarea
Comisiei de la Veneţia şi a comunităţii româneşti din Ucraina.
Studenţii şi doctoranzii
români care urmează cursuri într-o instituţie de învăţământ superior acreditată
din Uniunea Europeană, din Spaţiul Economic European, Confederaţia Elveţiană şi
din Marea Britanie vor beneficia de asigurare medicală atunci când vin în
România, potrivit unui proiect de lege iniţiat de senatorii liberali Nicoleta
Pauliuc şi Adrian Hatos. Aceştia susţin că au fost multiple cazuri în care
tinerii studenţi români din străinătate veniţi acasă nu au beneficiat de
servicii medicale decontate din cauza unei interpretări nefireşti a
Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, conform căreia aceştia nu pot fi
asimilaţi celor care învaţă pe teritoriul României. Legea vine să
lămurească o interpretare nefirească a CNAS, care susţinea că studenţii români
din străinătate care vin în România nu au aceleaşi drepturi conform legii cu
studenţii români care studiază în ţară. Este evident necinstit faţă de nişte
tineri bine pregătiţi pe care ni-i dorim să se întoarcă acasă şi să contribuie
aici la dezvoltarea României, a spus senatorul Nicoleta Pauliuc. La
rândul său, senatorul Adrian Hatos a precizat că au existat mai multe speţe în
care studenţii nedreptăţiţi au acţionat în instanţă statul român, iar toate
deciziile au fost unanime, în sensul acordării acestor drepturi. El a indicat
faptul că,implementarea acestei măsuri nu ar avea un impact semnificativ asupra
Bugetului Asigurărilor Sociale.
Poliţia de
Frontieră britanică organizează o grevă în zilele de 1 şi 2 februarie, care va
afecta toate punctele de trecere a frontierei internaţionale din Marea
Britanie, precum şi vămile din nordul Franţei: Calais, Dunkirk şi Coquelles.
Ministerul de Externe de la Bucureşti îi avertizează pe cetăţenii români care
se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească în Regatul Unit în
perioada menţionată că se vor confrunta cu timpi de aşteptare mai lungi la
controlul la frontieră. De asemenea, transportatorii de mărfuri trebuie să fie
pregătiţi pentru potenţiale perturbări şi timpi îndelungaţi de aşteptare în
porturi şi la frontiere. Românii care au panificate curse aeriene sunt sfătuiţi
să verifice situaţia zborurilor cu operatorii companiilor de transport înainte
de a se deplasa la aeroport şi să consulte pagina web gov.uk pentru a obţine
informaţii suplimentare. Totodată, aceştia au la dispoziţie aplicaţia
Călătoreşte în siguranţă, care oferă informaţii şi sfaturi de
călătorie actualizate, precum şi serviciul de alertă prin SMS, aferent
campaniei de informare Un SMS îţi poate salva viaţa!.
Scriitoarea
Tatiana Țîbuleac participă, în perioada 6-10 februarie, la o serie de
evenimente culturale organizate în Norvegia la Oslo, Trondheim și Bergen, cu
ocazia Festivalului de literatură Litfest Bergen 2023. Pe 6 și 7 februarie, la
Oslo și Trondheim, vor avea loc lansări ale cărții Grădina de
sticlă, cel mai recent roman al autoarei tradus în limba norvegiană.
Cartea a fost câștigătoare a Premiului Uniunii Europene pentru Literatură în
2019, iar traducerea în norvegiană este semnată de Sindre Andersen. Cu ocazia
turneului din Norvegia, Tatiana Țîbuleac va vorbi și despre primul ei roman
tradus în norvegiană, Vara când mama avea ochii verzi. Cele două
romane prezintă provocările culturale, istorice și lingvistice cu care se
confruntă societatea din Republica Moldova. Participarea scriitoarei la
evenimentele literare din Norvegia este susținută de Institutul Cultural Român
din Stockholm, în parteneriat cu editura Camino forlag, cea care a publicat
traducerile volumelor în spaţiul literar norvegian.
