Jurnal românesc – 01.07.2026
Ministerul de Externe (MAE) de la București informează operatorii economici şi cetăţenii români care efectuează transport rutier de marfă şi care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească în Regatul Ţărilor de Jos că, începând cu data de 1 iulie, intră în vigoare taxa pentru utilizarea infrastructurii rutiere aplicabilă camioanelor din categoriile de vehicule N2 şi N3.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 01.07.2026, 11:20
Ministerul de Externe (MAE) de la București informează operatorii economici şi cetăţenii români care efectuează transport rutier de marfă şi care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească în Regatul Ţărilor de Jos că, începând cu data de 1 iulie, intră în vigoare taxa pentru utilizarea infrastructurii rutiere aplicabilă camioanelor din categoriile de vehicule N2 şi N3. Taxa se aplică în funcţie de numărul de kilometri parcurşi pe reţeaua rutieră supusă tarifării, iar vehiculele trebuie să fie echipate cu o unitate de bord specială pentru monitorizare (OBU).
De la aceeaşi dată, se vor efectua controale şi vor fi aplicate sancţiuni. În acest context, MAE, citat de presa de la București, le recomandă operatorilor de transport să se informeze din timp cu privire la noile reglementări şi la modalitatea de achitare a taxei, accesând site-ul http://www.trucktoll.nl. Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Secţiei Consulare a Ambasadei României la Haga, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate şi preluate de operatorii Call Center în regim de permanenţă.
De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă au la dispoziţie numărul de telefon de urgenţă al Ambasadei României la Haga. MAE le reaminteşte cetăţenilor români care călătoresc în străinătate că au la dispoziţie și aplicaţia Călătoreşte informat, ce oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.
România, Ungaria şi Slovacia sunt privite tot mai mult ca baze de producţie pentru companiile germane. Nu doar salariile mai mici sau disponibilitatea angajaţilor de a lucra mai mult atrag atenţia firmelor, ci şi faptul că în aceste ţări există personal bine calificat, cu competenţe apropiate de cele din Germania – potrivit unui sondaj realizat de firma de consultanţă Horváth, împreună cu publicația Handelsblatt, în rândul a o mie de companii. Sursa, citată de corespondentul Radio România la Berlin, mai relevă că 60% dintre firmele germane intenţionează să continue reducerile de personal. Numai anul acesta, industria germană ar putea pierde până la o sută de mii de locuri de muncă.
Un român a fost arestat în Germania, sub suspiciunea de complot pentru răsturnarea guvernului țării sale și instaurarea unui regim neonazist – a anunțat parchetul federal german, citat de agențiile internaționale de presă. Potrivit sursei, tânărul, identificat drept Nichita P., este suspectat că a încercat, începând din 2023, să înființeze o „organizație teroristă străină”. Aceasta urma „să declanșeze un «război al terorii» în România și să contribuie la prăbușirea statului român și la înființarea unei noi entități statale, după modelul sistemului național-socialist”. Parchetul german nu specifică în ce măsură suspectul a reușit să mobilizeze adepți ai cauzei sale. Pentru a recruta membri, Nichita P., el însuși minor când și-a început activitatea incriminată, a gestionat două canale pe un serviciu de mesagerie din Germania, care vizau în mod special tinerii români. Prin intermediul acestei platforme, el și-a îndemnat adepții iluzorii să ucidă oameni pe care îi considera inferiori. De asemenea, ar fi postat instrucțiuni despre fabricarea de otrăvuri, explozibili, cocktailuri Molotov și mașini-capcană artizanale.
Negarea, justificarea sau minimalizarea publică a foametei din anii 1946-1947, atribuită regimului totalitar sovietic pe teritoriul Republicii Moldova, ar putea deveni infracțiune, potrivit unui proiect de lege înregistrat în Parlament – transmit mass-media de la Chișinău. Inițiativa legislativă prevede completarea Codului Penal, astfel încât astfel de acțiuni să fie sancționate cu până la cinci ani de închisoare. Autorii proiectului subliniază că foametea din primii ani postbelici trebuie recunoscută oficial drept crimă împotriva umanității și acuză regimul totalitar sovietic de provocarea deliberată a acesteia împotriva populației din Republica Moldova, pe criterii sociale și politice. Proiectul prevede condamnarea oficială a regimului sovietic pentru foametea din acea perioadă și obligă autoritățile să sprijine cercetarea istorică, păstrarea memoriei victimelor, includerea subiectului în programele educaționale și edificarea unor monumente comemorative. Documentul mai stabilește că informațiile privind foametea și consecințele acesteia reprezintă un subiect de interes public major, iar accesul la arhive pentru cercetători trebuie facilitat.
