Jurnal Românesc – 01.09.2026
Profesorul Alexandru-Daniel Mardale și Institutul Național de Limbi și Civilizații Orientale din Paris (INALCO) au fost decorați, luni, de președintele Nicușor Dan, cu ocazia Zilei Limbii Române.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Mihai Pelin, 01.09.2026, 11:00
Profesorul Alexandru-Daniel Mardale și Institutul Național de Limbi și Civilizații Orientale din Paris (INALCO) au fost decorați, luni, de președintele Nicușor Dan, cu ocazia Zilei Limbii Române. Potrivit Administrației Prezidențiale, distincțiile au fost acordate în semn de apreciere pentru meritele deosebite în promovarea limbii române în Republica Franceză, pentru contribuția la aprofundarea relației bilaterale și consolidarea dialogului româno-francez. Astfel, Ordinul ‘Meritul Cultural’ în grad de Ofițer, Categoria F – ‘Promovarea culturii’ a fost acordat Institutului Național de Limbi și Civilizații Orientale din Paris. Ordinul ‘Meritul Cultural’ în grad de Cavaler, Categoria F – ‘Promovarea culturii’ a fost acordat profesorului universitar doctor Alexandru-Daniel Mardale, șeful Catedrei de limba română de la INALCO. Într-un mesaj publicat online, preşedintele român Nicuşor Dan a subliniat că protejarea drepturilor românilor de pretutindeni şi promovarea culturii naţionale rămân obiective esenţiale pentru România. Instituită în România în 2013, Ziua Limbii Române a fost marcată de instituţii publice, reprezentanţe diplomatice din străinătate sau de alte instituţii româneşti din diaspora prin evenimente artistice şi ştiinţifice evocatoare. Manifestările au avut loc pentru a sprijini pe românii de acasă şi de pretutindeni în vederea conservării şi cultivării limbii române şi, prin aceasta, a valorilor identitare.
Autorităţile județului Tulcea, din sud-estul României, se pregătesc pentru un flux crescut de persoane care să tranziteze punctul de trecere a frontierei din oraşul Isaccea, România, spre localitatea Orlivka, regiunea Odesa, Ucraina, în preajma anului nou evreiesc – anunță presa de la București. Potrivit sursei, prefectul Eugen Terente a declarat că a avut, deja, două şedinţe cu autorităţile tulcene cu atribuţii în domeniul ordinii şi siguranţei publice, astfel încât să fie prevenite incidentele. Anul trecut, în timpul pelerinajului, nu au fost probleme în judeţ, dar aceste şedinţe ne ajută să ne coordonăm şi să reglăm canalele de comunicare între instituţiile statului, iar călătorii vor fi mai avantajaţi, pentru că li se va uşura tranzitul prin punctul de frontieră – susține prefectul. Anul nou evreiesc se marchează în 2026 în perioada 11-13 septembrie, iar în Ucraina se află mormântul unui lider religios, unde au loc pelerinaje ce adună mii de credincioşi. Cum spaţiul aerian al Ucrainei este închis, din cauza invaziei rusești, pelerinii din toată lumea folosesc infrastructura aeroportuară din România şi Republica Moldova pentru a ajunge la mormântul rabinului Nachman din Breslov. Punctul de trecere a frontierei Isaccea-Orlivka este preferat de multe persoane, fiindcă scurtează distanţa parcursă de pelerini care ajung în România prin aeroporturile din Bucureşti, Constanţa şi Tulcea.
Mormântul fostului consul al Regatului României la Cernăuţi, George D. Gallin, care se află în cimitirul istoric din oraşul Cernăuţi, a fost restaurat în baza unui proiect derulat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Consulatul General al României la Cernăuţi şi Asociaţia pentru Protecţia Patrimoniului. Cripta, care a fost vandalizată în perioada sovietică şi care se afla în pericol de prăbuşire, a fost refăcută după 86 de ani în care nu a mai fost întreţinută. Lucrarea a fost realizată de restauratorul Laurenţiu Dragomir, care este şi preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Patrimoniului. Ambasadorul României la Kiev, Victor Micula, consulul general al României la Cernăuţi, Irina Loredana Stănculescu, şi secretarul de stat în Ministerul Culturii, Diana Băciuna, alături de membrii comunităţii româneşti din Cernăuţi, au depus, sâmbătă, flori la mormântul lui George D. Gallin, în anul în care se împlinesc 105 ani de la moartea diplomatului român.’Cimitirul istoric, un Panteon al personalităţilor româneşti care şi-au găsit adormirea aici, are nevoie de renovare şi cred că un proiect transfrontalier ar fi binevenit. Şi cred că este de datoria noastră să păstrăm vie memoria înaintaşilor noştri’, a afirmat consulul general Irina Loredana Stănculescu. În cimitirul istoric din Cernăuţi se află sute de morminte ale unor personalităţi din istoria României.
Până pe 24 septembrie, la sediul ICR Beijing poate fi vizitată expoziția „Mănăstirea Hurezi: România în UNESCO 70”, componentă a unui program dedicat patrimoniului brâncovenesc. Expoziţia reuneşte fotografii din arhiva mănăstirii vâlcene şi din etapele succesive ale procesului de restaurare desfăşurat sub egida UNESCO, icoane realizate de monahii, obiecte istorice, documente şi fotografii de arhivă din muzeul mănăstirii, albume şi piese de patrimoniu provenite din biblioteca acesteia, prezentate publicului chinez pe mai multe tematici (arhitectură, iconostas, ornamente, pictură, sculptură în lemn şi piatră etc.). Expoziţia evidenţiază rolul Mănăstirii Hurezi ca important centru de cultură, educaţie, spiritualitate şi creaţie artistică în spaţiul românesc. Fondată în 1690 de domnitorul Constantin Brâncoveanu, Mănăstirea Hurezi este o capodoperă a stilului arhitectural brâncovenesc. Este unul dintre cele mai valoroase ansambluri monastice din Europa de Sud-Est, înscris pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în 1993.
