Jurnal Românesc – 02.03.2026
MAE a găzduit, recent, un grup de lucru interinstituțional de coordonare cu instituțiile cu atribuții în studierea limbii române în străinătate.
Mihai Pelin, 02.03.2026, 11:17
MAE a găzduit, recent, un grup de lucru interinstituțional de coordonare cu instituțiile cu atribuții în studierea limbii române în străinătate. Scopul este creșterea nivelului de colaborare în promovarea limbii române în diaspora și comunitățile istorice, printr-o mai bună sinergie între programele dezvoltate de fiecare instituție și identificarea de noi linii de acțiune în beneficiul păstrării și recuperării elementelor identitare legate de limba și cultura română pentru românii din străinătate.
În contextul unor comunități românești tot mai numeroase în diferite țări din Europa și din lume, menținerea și dezvoltarea identității lingvistice și culturale a noilor generații de români reprezintă o prioritate esențială, limba fiind elementul central de menținere a identității acestora și a legăturii lor cu țara.
Secretarul de stat în cadrul MAE, Clara Volintiru, a subliniat că misiunile diplomatice și oficiile consulare vor acționa pentru a analiza în ce măsură comunitățile din diaspora își doresc să acceseze diverse modalități de promovare a limbii și culturii române și pentru a identifica posibilitățile de introducere sau extindere a cursurilor de limbă română în cadrul sistemului de învățământ public din țările de reședință.
De asemenea, a evidențiat că, dincolo de dialogul cu autoritățile de resort din statele respective, acestea au o misiune esențială în ceea ce privește informarea comunităților de români, a părinților și profesorilor interesați. La întâlnire au participat reprezentanți ai Institutului Limbii Române, ICR, Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Administrației Prezidențiale și Patriarhiei Române.
În seria concertelor Enescu 2025-2026, Institutul Cultural Român de la Londra organizează pe data de 5 martie recitalul „The Tales of a Woman ( Poveștile unei femei)“, susținut de soprana Ana-Maria Godoroja și pianista Andra Băcilă, două tinere muziciene române aflate în plină afirmare internațională, care propun o călătorie muzicală dedicată sensibilității și rezilienței feminine. Programul recitalului cuprinde lucrări semnate de compozitori români, precum George Enescu, Dinu Lipatti și Tiberiu Brediceanu, dar și creații ale unor compozitori precum Ceaikovski sau Liszt, oferind un parcurs muzical bogat, cu accente folclorice și armonii modale.
Este un recital construit ca o narațiune simbolică: parcursul unei femei încercate de soartă, conturat prin tradiție folclorică și forță interioară. Concertul împletește tandrețea și nostalgia, oferind publicului o experiență captivantă, în care identitatea muzicală a regiunii este prezentată ca o tradiție vie, în interpretarea sensibilă a celor două artiste, potrivit organizatorilor.
Mai mult de jumătate dintre cetăţenii Republicii Moldova ar vota împotriva unirii cu România în cazul organizării unui referendum pe această temă, potrivit unui sondaj recent. De asemenea, peste o treime dintre cei chestionaţi s-ar pronunţa împotriva aderării la UE, iar peste 50% ar vota împotriva aderării la NATO. Un alt sondaj asociat arată că 65% dintre participanți nu și-au schimbat opinia despre unirea cu România după ce președinta Maia Sandu a afirmat că ar vota „DA” într-un referendum.
Totodată, 46% dintre participanți consideră că această declarație a încălcat Constituția, iar 28% spun că le-a schimbat negativ impresia despre președintă. Aceste date indică o atitudine mai degrabă rezistentă în rândul populației Republicii Moldova față de ideea reunificării cu România și alinierea militară prin NATO, deși o parte semnificativă este în favoarea integrării europene. Rezultatele apar într-un moment de discuții politice intense în regiune despre viitorul strategic al Republicii Moldova, între influențele occidentale și cele ale Moscovei.
Institutul Cultural Român de la Lisabona organizează, până pe 31 martie, la sediul său, o expoziție de grafică cu lucrări realizate de Horațiu Mălăele. Aceasta reunește lucrări din perioade diferite ale creației artistului, de la primele schițe în creion, delicate și încărcate de o ironie subtilă, până la experimente recente în tehnică digitală. Horațiu Mălăele este o personalitate culturală complexă. Meseria de actor de teatru și film a fost cea care l-a făcut cunoscut la nivel național, însă el este și un excelent regizor, pictor, grafician, caricaturist, scriitor şi scenarist. Născut în Târgu-Jiu, în 1952, el a fost atras de zona artei încă din copilărie.
Deși inițial dorea să studieze la Facultatea de Arte Plastice, a dat admiterea la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică I. L. Caragiale (actual UNATC) și a absolvit în anul 1975. Horațiu Mălăele și-a expus lucrările (peste 3.000 de caricaturi) în peste 50 de expoziții naționale si internaționale. În 2008, și-a lansat autobiografia „Horațiu despre Mălăele” – o carte care cuprinde grafică satirică, poze cu familia şi prietenii săi, dar și caricaturi realizate de el. Cartea a fost urmată, în 2012, de volumul de proză, povestiri scurte și eseuri intitulat „Rătăciri”, o continuare a primului material autobiografic.