Jurnal românesc – 02.04.2018
La Cernăuţi a avut loc zilele trecute a treia ediţie a Conferinței Internaționale în memoria victimelor Masacrului de la Fântâna Albă. Tema ediţiei a fost ”Teroarea – instrument al politicii sovietice în relația cu popoarele din Europa Centrală și de Est”. Scopul evenimentului este plasarea în memoria colectivă a evenimentelor dramatice din Europa Răsăriteană, din perioada URSS. La această ediţie au participat reprezentanți ai românilor, polonezilor, ucrainenilor și tătarilor, care au analizat asemănările dintre acțiunile agresive îndreptate de regimul sovietic împotriva popoarelor din Europa Centrală și de Est.
Leyla Cheamil, 02.04.2018, 12:15
La Cernăuţi a avut loc zilele trecute a treia ediţie a Conferinței Internaționale în memoria victimelor Masacrului de la Fântâna Albă. Tema ediţiei a fost ”Teroarea – instrument al politicii sovietice în relația cu popoarele din Europa Centrală și de Est”. Scopul evenimentului este plasarea în memoria colectivă a evenimentelor dramatice din Europa Răsăriteană, din perioada URSS. La această ediţie au participat reprezentanți ai românilor, polonezilor, ucrainenilor și tătarilor, care au analizat asemănările dintre acțiunile agresive îndreptate de regimul sovietic împotriva popoarelor din Europa Centrală și de Est.
In Duminica Floriilor, un sobor de preoți de la Protopopiatul Ortodox Hliboca, a oficiat o slujba de pomenire pentru victimele masacrului de la 1 aprilie 1941, de la Fântâna Albă. La ceremonie au participat români și ucraineni, delegați din România și Republica Moldova, care au aprins lumânări și au înălțat rugăciuni pentru sufletele celor care au fost uciși de militarii sovietici. Printre oaspeţi s-au aflat şi trei parlamentari români, senatorul Viorel Badea, deputații Eugen Tomac și Petru Movilă. Potrivit documentelor istorice, un grup de români bucovineni din satele de pe Valea Siretului: au plecat către România, deciși să nu mai trăiască sub stăpânirea Uniunii Sovietice. Cei din fruntea grupului au purtat trei cruci, icoane și steaguri albe, semn că nu doreau nimănui nici un rău, ci aspirau spre libertatea. La mai puțin de trei kilometri de locul de graniță, mai exact în localitatea Fântâna Albă, grănicerii sovietici i-au somat pe români să se oprească, după care au tras în plin, secerându-i cu mitraliere. După încetarea focului, răniții rămași în viață au fost aruncați împreună cu cei morți în gropi comune.
În sudul Basarabiei a fost înființată, recent, la Ismail, Asociația Cadrelor Didactice de Etnie Română din regiunea Odesa, prima organizație pedagogică românească din regiune – scrie agenția BucPress. Președinte al organizației a fost ales, cu unanimitate de voturi, Mihail Mecineanu, profesor în cadrul școlii din străvechiul sat românesc Cartal/Orlovka, raionul Reni. La lucrările Forumului au luat parte 21 de profesori de limbă și literatură română, dar și ale altor discipline școlare predate în limba româna în rețeaua școlilor de stat din Sudul Basarabiei.
Printre temele abordate s-au aflat starea învățământului școlar în limba română și în limba de stat – ucraineană, în localitățile cu populație majoritară românofonă din Sudul Basarabiei; cauzele diminuării drastice a calității învățământului în limba română, inclusiv prin divizarea artificială, începând cu anul 1998 a programei de învățământ pentru școli cu predare în limba română (regiunile Transcarpatia și Cernăuți) și în limba “moldovenească” (exclusiv în regiunea Odesa); legislația internă și acordurile internaționale bilaterale în materie de asigurare a dreptului la învățământ în limba maternă (română) pentru românii/moldovenii din Ucraina; stimularea frecventării claselor cu predare în limba română de către toți elevii etnici români/moldoveni; necesitatea programelor de perfecționare a cadrelor didactice în centre universitare și de perfecționare pedagogică din România și Republica Moldova.
Numărul lucrătorilor din UE care își caută în mod activ un loc de muncă în Regatul Unit a scăzut cu peste 11% de la referendumul pentru Brexit din iunie 2016. Potrivit motorului de căutare pentru locuri de muncă monster.co.uk, românii își doresc din ce în ce mai puțin să vină în Marea Britanie pentru a munci. Astfel, traficul căutărilor românilor pentru un loc de munca a scăzut cu 52%, urmaţi de portughezi, al căror număr a scăzut cu 42% si polonezi cu 35%. În schimb a crescut numărul căutărilor candidaților suedezi cu o cincime, iar a celor din Finlanda cu 18%.
