Jurnal românesc – 02.04.2021
***Noile măsuri adoptate
de guvernul de la Roma au intrat în vigoare la 31 martie şi se aplică până pe 6
aprilie. Potrivit reglementărilor, persoanele care s-au aflat sau au tranzitat
cu 14 zile anterior sosirii în Italia state incluse pe lista C din Anexa 20 a
Decretului Preşedintelui Consiliului de Miniştri, între care şi România,
trebuie să prezinte rezultatul negativ al unui test PCR sau de captură antigen
efectuat cu maximum 48 de ore anterior intrării. Bucureştiul îi sfătuieşte pe
români ca adeverinţa de rezultat negativ să fie redactată în limba italiană sau
engleză.
Sorin Iordan, 02.04.2021, 12:00
***Noile măsuri adoptate
de guvernul de la Roma au intrat în vigoare la 31 martie şi se aplică până pe 6
aprilie. Potrivit reglementărilor, persoanele care s-au aflat sau au tranzitat
cu 14 zile anterior sosirii în Italia state incluse pe lista C din Anexa 20 a
Decretului Preşedintelui Consiliului de Miniştri, între care şi România,
trebuie să prezinte rezultatul negativ al unui test PCR sau de captură antigen
efectuat cu maximum 48 de ore anterior intrării. Bucureştiul îi sfătuieşte pe
români ca adeverinţa de rezultat negativ să fie redactată în limba italiană sau
engleză.
De asemenea, după efectuarea celor cinci zile de izolare, cei vizaţi
trebuie să se supună din nou unui test molecular sau antigen. Printre cei
exceptaţi de la restricţii se numără membrii echipajelor mijloacelor de
transport, cei care se deplasează dinspre şi către San Marino şi Vatican,
oamenii care intră în Italia pentru motive de muncă reglementate de protocoale
speciale de siguranţă, persoanele a căror şedere nu depăşeşte 5 zile, cei care
tranzitează teritoriul italian cu obligaţia de a-l părăsi în maximum 36 de ore,
personalul sanitar, lucrătorii transfrontalieri, elevii şi studenţii care
urmează cursuri într-un alt stat decât cel în care îşi au domiciliul. Românii
pot solicita asistenţă consulară din partea Ambasadei ţării noastre la Roma şi
a consulatelor generale la Milano, Torino, Trieste, Bari, Bologna şi Catania.
Datele de contact ale acestora se găsesc pe site-ul mae.ro şi pe paginile
oficiale de Facebook.
***Ministerul de Externe a lansat în consultare publică
prima formă a Planului privind organizarea a 63 de consulate itinerante în
2021, potrivit unei noi proceduri aprobate de ministrul Bogdan Aurescu. La
elaborarea acestuia, pe lângă criteriile obişnuite precum distanţa faţă de cel
mai apropiat consulat, dimensiunea comunităţii româneşti, volumul solicitărilor
de servicii şi asistenţă consulară formulate de cetăţenii români din regiunile
vizate, s-au luat în considerare şi aspecte ce ţin de restricţiile introduse
pentru combaterea pandemiei de COVID-19. MAE precizează că, acolo unde situaţia
o va impune, are în vedere trimiterea unor delegaţii din Centrala de la
Bucureşti pentru a veni în sprijinul misiunilor şi a compensa eventuale
deficienţe logistice sau de personal.
Noua procedură de planificare a
consulatelor itinerante prevede că acestea sunt stabilite la începutul fiecărui
an, pe baza propunerilor misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale
României şi a celor primite din partea reprezentanţilor comunităţilor româneşti
din străinătate. Planificarea este supusă dezbaterii publice timp de două
săptămâni, ajustată şi completată în urma feedback-ului, iar forma finală este
comunicată public şi diseminată în diaspora prin toate canalele de comunicare.
În acest context, MAE îi încurajează pe cetăţenii români să consulte prima
formă a calandarului propus pentru anul în curs pe site-ul propriu mae.ro.
***Numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi
în Registrul electoral la data de 31 martie a fost de 18.928.552, cu 1.869
mai mic decât la 28 februarie, transmite Autoritatea Electorală Permanentă. Din
totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, 18.173.618
aveau domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 754.934, în străinătate. Aceştia
din urmă sunt şi posesori de paşaport electronic. Cei mai mulţi cetăţeni români
cu drept de vot din afara graniţelor ţării, înscrişi în Registrul Electoral, se
află în Republica Moldova – 235.522, în Germania – 106.980, Italia – 69.935,
Statele Unite ale Americii – 61.312, Spania – 46.809, Canada – 44.272, Israel -
41.355 şi Ungaria – 27.122. Potrivit Departamentului pentru Românii de
Pretutindeni, înainte de începutul pandemiei de COVID-19, în diaspora trăiau
peste 5,6 milioane de români, iar recent, guvernul a estimat că aproximativ 1,3
milioane s-au repatriat de la începutul crizei sanitare.
***Reprezentanţa la Berlin a Institutului Cultural
Român aduce în prim plan basmul românesc tradus în limba germană prin
prezentarea unei serii de înregistrări în perioada 28 martie – 23 mai. Basmele
selectate au fost culese de Petre Ispirescu, traduse de Mite Kremniz și
publicate în volumul Basme românești, apărut în 1882 la Leipzig.
Este vorba despre Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte,
Porcul cel fermecat, Mogarzea și fiul său, Fata
de împărat și pescarul, Glasul morţii, Talerus,
Măzărel Împărat, Luceafărul de ziuă și Luceafărul de
noapte și Pasărea măiastră. Cele nouă basme, în lectura
scriitorului Robert Schwartz, sunt difuzate săptămânal sub formă de podcast pe
site-ul ICR Berlin şi pe pagina de Facebook a reprezentanţei culturale.
