Jurnal românesc – 03.01.2019
România a preluat,
pentru întâia dată, Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, pe
care o va exercita în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019. Mandatul va fi
marcat de evoluții politice și dosare cu un impact decisiv asupra viitorului
Uniunii, precum ieșirea Marii Britanii din blocul comunitar, negocierea
bugetului UE pentru perioada 2021-2027 şi alegerile pentru Parlamentul European
din mai 2019. România va acţiona sub motto-ul Coeziunea, o valoare comună
europeană şi şi-a stabilit patru piloni principali de acțiune: Europa
convergenței: creștere, coeziune, competitivitate, conectivitate; Europa
siguranței; Europa, actor global şi Europa valorilor comune. Potrivit
Ministerului de Externe, pe parcursul celor șase luni de mandat, România va
urmări prin acțiunile sale consolidarea coeziunii și unității europene, ca
premise ale avansării unui proiect european viabil. Prim-ministrul Viorica
Dăncilă şi-a exprimat încrederea că, în această perioadă, instituţiile
statului, entităţile politice şi societatea civilă îşi vor coagula forţele şi
vor participa constructiv pentru un mandat de succes al României, pe care îl
apreciază drept un moment simbolic pentru destinul european al ţării
noastre şi de maximă vizibilitate. De asemenea, preşedintele Klaus
Iohannis a transmis că preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este o
oportunitate care trebuie valorificată. Să dovedim că România este
implicată, cu seriozitate, în consolidarea proiectului european, a spus
preşedintele. Ceremonia de inaugurare a preşedinţiei României la Consiliul UE este
programată pentru 10 ianuarie, când la Bucureşti se vor afla Colegiul
Comisarilor şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Junker.
Sorin Iordan, 03.01.2019, 09:20
România a preluat,
pentru întâia dată, Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, pe
care o va exercita în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019. Mandatul va fi
marcat de evoluții politice și dosare cu un impact decisiv asupra viitorului
Uniunii, precum ieșirea Marii Britanii din blocul comunitar, negocierea
bugetului UE pentru perioada 2021-2027 şi alegerile pentru Parlamentul European
din mai 2019. România va acţiona sub motto-ul Coeziunea, o valoare comună
europeană şi şi-a stabilit patru piloni principali de acțiune: Europa
convergenței: creștere, coeziune, competitivitate, conectivitate; Europa
siguranței; Europa, actor global şi Europa valorilor comune. Potrivit
Ministerului de Externe, pe parcursul celor șase luni de mandat, România va
urmări prin acțiunile sale consolidarea coeziunii și unității europene, ca
premise ale avansării unui proiect european viabil. Prim-ministrul Viorica
Dăncilă şi-a exprimat încrederea că, în această perioadă, instituţiile
statului, entităţile politice şi societatea civilă îşi vor coagula forţele şi
vor participa constructiv pentru un mandat de succes al României, pe care îl
apreciază drept un moment simbolic pentru destinul european al ţării
noastre şi de maximă vizibilitate. De asemenea, preşedintele Klaus
Iohannis a transmis că preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este o
oportunitate care trebuie valorificată. Să dovedim că România este
implicată, cu seriozitate, în consolidarea proiectului european, a spus
preşedintele. Ceremonia de inaugurare a preşedinţiei României la Consiliul UE este
programată pentru 10 ianuarie, când la Bucureşti se vor afla Colegiul
Comisarilor şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Junker.
Ministerele pentru
românii de pretutindeni şi cel al Muncii au luat în discuţie organizarea, în
ianuarie 2019, a unei burse a locurilor de muncă pe piața din România, dedicată
domeniului construcțiilor. Inițiativa urmărește să aducă în prim-plan
oportunitățile existente în țară, ca modalitate de stimulare a procesului de
reîntoarcere și reinserție socio-profesională a românilor aflați în afara
granițelor. Ministerul pentru românii de pretutindeni consideră că se impune
necesitatea identificării unor strategii prin care diaspora să afle uşor de
oportunitățile de acasă, în contextul în care economia României este pe un
trend ascendent. Cea mai mare problemă pe care am întâlnit-o peste hotare
a reprezentat-o lipsa de informare. În acest sens, ne vom uni eforturile cu
colegii de la Ministerul Muncii ca împreună să facem în așa fel încât din ce în
ce mai mulți din românii din străinătate să afle despre locurile de muncă de
acasă, remunerate competitiv și care îi așteaptă. Vrem să reîntregim familiile
și să readucem românii acasă, a declarat ministrul Natalia-Elena
Intotero.
Patru români care
locuiesc la Anzio, lângă capitala italiană Roma, riscă pedeapsa cu închisoarea
după ce au tăiat un porc în propria curte. Cotidianul italian Il
Messaggero, citat de Agerpres, care a publicat ştirea ilustrată cu mai
multe fotografii, scrie că vecinii românilor au chemat Poliţia speriaţi de
zgomotele făcute de animalul care era sacrificat fără a fi mai întâi asomat, o
procedură prevăzută pentru a-l scuti de suferinţă. Articolul, care a fost
distribuit pe reţelele de socializare a stârnit mânia itelienilor care au
reacţionat extrem de critic faţă de fapta românilor. Pe de altă parte, au
existat multe voci care le-au luat apărarea şi i-au acuzat de ipocrizie pe cei
care cer să fie pedepsiți. Aşa ceva se întâmplă peste tot în zonele rurale din
Italia, au indicat aceştia. Cei patru români riscă însă să fie acuzaţi de
cruzime faţă de animale şi traşare clandestină, fapte care atrag pedeapsa cu
închisoarea de la şase luni până la un an şi o amendă de până la 150.000 de
euro.
