Jurnal românesc – 03.07.2026
Episcopul Antonie de Bălţi a fost ales Arhiepiscop al Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al plaiurilor. Pe ordinea de zi a şedinţei de lucru de joi a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române s-a aflat alegerea de noi ierarhi.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Mihai Pelin, 03.07.2026, 11:30
Episcopul Antonie de Bălţi a fost ales Arhiepiscop al Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al plaiurilor. Pe ordinea de zi a şedinţei de lucru de joi a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române s-a aflat alegerea de noi ierarhi. În cadrul acestei şedinţe a avut loc alegerea unui nou Arhiepiscop al Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al plaiurilor, slujire pentru care au fost propuşi de către Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Basarabiei: Episcopul Antonie de Bălţi şi Episcopul Veniamin al Basarabiei de Sud. Sinodul l-a ales prin vot secret pe Episcopul Antonie de Bălţi în demnitatea şi slujirea de Arhiepiscop al Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al plaiurilor, informează Patriarhia Română. De asemenea, a avut loc alegerea de Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, slujire pentru care au fost propuşi de către Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale Arhimandritul Maxim Drăguţ, consilier economic al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, şi Arhimandritul Porfirie Florea, stareţul Mănăstirii ‘Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş’, din oraşul Leon, Spania. Sinodul l-a ales prin vot secret pe Arhimandritul Maxim Drăguţ, cu titulatura de Preasfinţitul Părinte Maxim Danubianul. În cadrul aceleiaşi şedinţe a avut loc şi alegerea de Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Australiei şi Noii Zeelande, pentru care au fost propuşi în consultare cu Sinodul Permanent Arhimandritul Iachint Vardianu de la Mănăstirea Radu Vodă din Bucureşti şi Arhimandritul Antipa Burghelea de la Mănăstirea Antim din Bucureşti. Sinodul l-a ales prin vot secret pe Arhimandritul Iachint Vardianu, cu titulatura de Preasfinţitul Părinte Iachint de Pacific.
Festivalul Internațional de Film de la Ierusalim, unul dintre cele mai importante evenimente din Israel, va avea loc în perioada 9 – 19 iulie. Participarea românească la ediția 2026 a Festivalului va fi reprezentată de proiecțiile „De capul nostru” / „On Our Own” de Tudor Cristian Jurgiu și „Fjord” de Cristian Mungiu. „De capul nostru” spune povestea unui grup de adolescenți dinntr-un mic oraș din România, care învață să se descurce fără părinții lor plecați în străinătate. Forțați să devină adulți prea devreme, își construiesc propria familie într-o încercare disperată de a umple golul. Filmul a fost premiat la Festivalul de la Berlin. „Fjord”, co-producție România, Franța, Norvegia, Suedia, Danemarca, Finlanda, 2026, spune povestea unei familii, care se mută într-un sătuc dintr-un mic fiord norvegian, unde curând se împrietenesc cu vecinii lor. Copiii celor două familii devin apropiați, în ciuda diferențelor de educație și valori, dar atunci când una dintre fete apare la şcoală cu vînătăi pe corp, comunitatea începe să se întrebe dacă au legătură cu educaţia strictă primită de la părinţi. La ediția 2026 a Festivalului de la Cannes, filmul a fost distins cu mai multe premii printre care și Palme D’Or.
Senatul de la Roma a adoptat, la 1 iulie, prin vot unanim, proiectul de lege privind aprobarea Acordului dintre Italia și Episcopia Ortodoxă Română a Italiei. La ședința Senatului de la Roma au participat Gabriela Dancău, ambasadorul României în Italia, și Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Italiei. Acordul reglementează raporturile dintre statul italian și Episcopia Ortodoxă Română a Italiei, în conformitate cu prevederile Constituției privind libertatea religioasă și pluralismul confesional. Astfel, Episcopia Ortodoxă Română a Italiei va beneficia de un cadru juridic clar și stabil, care prevede, între altele, recunoașterea efectelor civile ale căsătoriilor religioase oficiate de preoții ortodocși români care dețin cetățenia italiană, garantarea asistenței religioase în spitale, instituții de asistență și penitenciare, posibilitatea organizării de activități de educație religioasă în afara programului școlar, precum și accesul Episcopiei la mecanismele de finanțare publică prevăzute de legislația italiană. Acest rezultat reprezintă o nouă confirmare a solidității relației bilaterale dintre România și Italia și a angajamentului comun pentru promovarea libertății religioase, a dialogului intercultural și a valorificării contribuției importante a comunității românești la dezvoltarea societății italiene.
Până pe 24 septembrie, la sediul ICR Beijing poate fi vizitată expoziția „Mănăstirea Hurezi: România în UNESCO 70”, componentă a unui program dedicat patrimoniului brâncovenesc. Expoziţia reuneşte fotografii din arhiva mănăstirii vâlcene şi din etapele succesive ale procesului de restaurare desfăşurat sub egida UNESCO, icoane realizate de monahii, obiecte istorice, documente şi fotografii de arhivă din muzeul mănăstirii, albume şi piese de patrimoniu provenite din biblioteca acesteia, prezentate publicului chinez pe mai multe tematici (arhitectură, iconostas, ornamente, pictură, sculptură în lemn şi piatră etc.). Expoziţia evidenţiază rolul Mănăstirii Hurezi ca important centru de cultură, educaţie, spiritualitate şi creaţie artistică în spaţiul românesc. Fondată în 1690 de domnitorul Constantin Brâncoveanu, Mănăstirea Hurezi este o capodoperă a stilului arhitectural brâncovenesc, remarcabilă prin puritatea formelor, bogăţia decorului sculptural şi prin excepţionala şcoală de pictură murală şi de icoane care a înflorit în secolul al XVIII-lea. Este unul dintre cele mai valoroase ansambluri monastice din Europa de Sud-Est și a fost înscris pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în 1993.