Jurnal Românesc 03.12.2019
Preşedintele
Klaus Iohannis participă la reuniunea NATO la nivel înalt care se desfăşoară la
Londra, în Marea Britanie, cu prilejul aniversării a 70 de ani de la
înfiinţarea Alianţei. Cu acest prilej, pe 4 decembrie, urmează să fie adoptată
o declaraţie publică succintă, cu caracter strategic, iar liderii statelor
membre vor aproba un pachet de documente pe teme relevante pentru rolul NATO în
actualul context internaţional.
Sorin Iordan, 03.12.2019, 11:03
Preşedintele
Klaus Iohannis participă la reuniunea NATO la nivel înalt care se desfăşoară la
Londra, în Marea Britanie, cu prilejul aniversării a 70 de ani de la
înfiinţarea Alianţei. Cu acest prilej, pe 4 decembrie, urmează să fie adoptată
o declaraţie publică succintă, cu caracter strategic, iar liderii statelor
membre vor aproba un pachet de documente pe teme relevante pentru rolul NATO în
actualul context internaţional.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, Iohannis
va reitera că pentru România, în contextul actual, este esenţială reconfirmarea
unităţii şi coeziunii Alianţei şi o relaţie transatlantică puternică. Totodată,
preşedintele va reafirma importanţa Mării Negre pentru securitatea Flancului
Estic şi va reconfirma alocarea, în continuare, a 2% din PIB pentru Apărare.
Reuniunea liderilor Alienţei Tratatului Atlanticului de Nord are loc în
contextul unor dispute referitoare la scopul şi direcţia sa strategică şi va
declanşa un proces de reflecţie destinat consolidării cooperării
politice între membri.
Lansarea cărţii
Parohia, de Dan Coman, a deschis Sezonul literar românesc în
Polonia organizat de Institutul Cultural Român de la Varşovia. Volumul face
parte din seria de cărţi România astăzi apărute la editura Universitas
din Cracovia şi dedicate literaturii române contemporane. Seria a ajuns deja la
zece volume și va fi continuată în 2020 cu cinci noi publicaţii, apărute cu
sprijinul Centrului Naţional al Cărţii din cadrul ICR. Cartea lui Dan Coman va fi urmată de scrierile
Domnul K. Eliberat, de Matei Vișniec, Minima moralia.
Elemente pentru o etică a intervalului, de Andrei Pleșu, Mistica
rugăciunii și a revolverului. Viața lui Corneliu Zelea Codreanu, de
Tatiana Niculescu, Interior zero, de Lavinia Braniște,
Bărbatul care aduce fericirea, de Cătălin Dorian Florescu, şi
Vasco da Gama și alte poeme, de Gellu Naum.
Ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniţă, a
declarat pentru Agenția de Presă IPN, că orice asistență pe care România o va
oferi Republicii Moldova urmează să fie atent evaluată și strict condiționată
de susținerea unui parcurs de reforme. Deciziile pe care autoritățile de
la Chișinău le-au luat, cu tot respectul față de suveranitate, le urmărim și le
evaluăm cu atenție, a spus diplomatul.
Potrivit Radio Chişinău, Daniel
Ioniță a afirmat că România privește Găgăuzia și regiunea transnistreană ca
părți integrante ale Republicii Moldova şi că eforturile depuse în ultimii 5
ani de Executivul de la Bucureşti, în direcția susținerii unor proiecte
sociale, nu au fost limitate la un anumit areal geografic și nu au fost
condiționate de o anumită limbă vorbită sau de susținerea anumitor actori
politici. Unul dintre aceste proiecte vizează repararea liceului Mihai
Eminescu, care este singurul liceu de limba română din Comrat, a precizat
ambasadorul. Diplomatul român a apreciat că ceea ce separă încă cele
două state este Prutul, însă ceea ce le unește este limba, istoria, obiceiurile
și felul de a fi.
Turnul Atakule
din capitala Turciei, Ankara, a fost iluminat în culorile Drapelului Naţional
cu prilejul Zilei Naţionale a României, iar edificiul a afişat mesajul La
multi Ani România în limbile engleză şi turcă. Împlinirea a 101 ani de la
Marea Unire a fost marcată şi la sediul Ambasadei României în Turcia prin
inaugurarea expoziţiei de fotografie România Mea, centrată pe
viziunea diplomaţilor din cadrul Ambasadei faţă de ţara noastră. Manifestarea
prezintă 25 de fotografii realizate de cinci diplomaţi, care surprind peisaje
naturale, clădiri cu semnificaţie istorică şi culturală, stilul de viaţă şi
obiceiurile poporului român din Transilvania până în Moldova şi Valahia.
Expoziţia este deschisă permanent şi poate fi vizitată la sediul reprezentanţei
diplomatice a ţării noastre la Ankara.
România a
obţinut scoruri sub media mondială la toate cele trei secţiuni ale clasamentului
PISA, studiul de referinţă din domeniul sistemelor de educaţie din lumea
întreagă întocmit la fiecare 3 ani de Organizaţia pentru Cooperare şi
Dezvoltare Economică. Ţara noastră a obţinut 428 de puncte la secţiunea
lectură, 430 la secţiunea matematică şi 426 la
secţiunea ştiinţe, în condiţiile în care mediile mondiale la cele
trei discipline au fost de 487, 489 şi respectiv 489. Testele au fost realizate în mai 2018 pe un
eşantion reprezentativ de 600.000 de tineri din 79 de ţări şi teritorii. Pe
primele trei poziţii s-au clasat China, Singapore şi Macau.
