Jurnal Românesc – 04.01.2022
Numărul total de
cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul Electoral la data de 31
decembrie a fost de 18.875.052, cu 11.031 mai mic decât la 30 noiembrie,
transmite Autoritatea Electorală Permanentă. Din totalul de alegători români
care figurează în Registrul Electoral, 769.243 aveau domiciliul sau reşedinţa
în străinătate şi erau deţinători de paşaport electronic. Cei mai mulţi
cetăţeni români cu drept de vot din afara graniţelor ţării, înscrişi în
Registrul Electoral, se află în Republica Moldova – 234.458, Germania -
108.864, Italia – 72.478, Statele Unite ale Americii – 61.960, Spania – 48.667,
Canada – 44.633, Israel – 42.848 şi Ungaria – 27.077.
Sorin Iordan, 04.01.2022, 11:22
Numărul total de
cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul Electoral la data de 31
decembrie a fost de 18.875.052, cu 11.031 mai mic decât la 30 noiembrie,
transmite Autoritatea Electorală Permanentă. Din totalul de alegători români
care figurează în Registrul Electoral, 769.243 aveau domiciliul sau reşedinţa
în străinătate şi erau deţinători de paşaport electronic. Cei mai mulţi
cetăţeni români cu drept de vot din afara graniţelor ţării, înscrişi în
Registrul Electoral, se află în Republica Moldova – 234.458, Germania -
108.864, Italia – 72.478, Statele Unite ale Americii – 61.960, Spania – 48.667,
Canada – 44.633, Israel – 42.848 şi Ungaria – 27.077.
Românii care au
lucrat în mai multe ţări din Uniunea Europeană pot beneficia de pensie pentru
munca prestată prin depunerea unei cereri la casa de pensii din țara în care
locuiesc sau din ultima țară în care au lucrat. În cazul în care solicitantul
nu a lucrat niciodată în țara în care locuieşte, autorităţile din statul respectiv
vor înainta cererea către cele din ultima țara în care a fost prestată
activitate. Potrivit site-ului oficial al Uniunii Europene, europa.eu, ţara
respectivă va răspunde de gestionarea cererii și va aduna dovezile care atestă
contribuțiile plătite în toate țările în care solicitantul a muncit. Este
recomandat ca românii să solicite informații cu cel puțin şase luni înainte de
pensionare, deoarece procedura de acordare a pensiei poate dura mai mult dacă
sunt implicate mai multe țări. Casele de pensii din fiecare stat UE în care
solicitantul a lucrat vor analiza contribuțiile plătite la fondul naţional de
pensii, dar și durata și valoarea contribuțiilor plătite în alte țări. Pensiile
din mai multe ţări vor fi primite doar în momentul în care se împlineşte vârsta
legală de pensionare stabilită în statele respective. Documentele necesare
depunerii cererii de pensionare diferă de la o țară la alta, însă, în general,
includ coordonatele bancare și un document de identificare.
Românii din
Italia, care formează cea mai numeroasă comunitate românească de peste hotare,
au trimis în ţară peste 600 milioane de euro în 2020, potrivit unei analize a
Centrului de Studii ImpresaLavoro, bazată pe prelucrarea datelor de la Banca
Italiei. Conaţionalii se află pe locul doi în clasamanetul remitenţelor aferent
anului 2020. Topul este condus de lucrătorii bengalezi, care au direcţionat
către ţara lor peste 707 milioane de euro, urmaţi de români cu mai mult de 604
milioane de euro şi de filipinezi cu peste 448 de milioane de euro. Potrivit
analizei ImpresaLavoro, în perioada 2008 – 2020, lucrătorii străini din Italia
au trimis către țările lor de origine 78,8 miliarde de euro. La nivelul Uniunii
Europene, românii care lucrează în străinătate au trimis acasă, în 2020,
aproximativ 3,4 miliarde de euro, mai mulți bani decât toți cetățenii celor 27
de state membre, conform datelor Eurostat. Spaniolii au trimis în ţară 2,9
miliarde de euro, iar polonezi, 2,8 miliarde de euro. La nivelul blocului
comunitar, volumul remitențelor a scăzut cu 9% în 2020 față de 2019. Dacă în
România scăderea a fost uşoară, de 7%, iar în Polonia a fost de 10%, în Ungaria
sumele primite de la maghiarii care muncesc în străinătate s-au micşorat cu
50%, iar în Bulgaria scăderea a fost de 71 de procente. Potrivit estimărilor,
care au la bază date oficiale publicate de institutele de statistică din ţări
europene ce găzduiesc comunităţi numeroase de români, diaspora românească din
Europa numără peste 4 milioane de oameni.
Președintele
Republicii Moldova, Maia Sandu, a primit doza booster de vaccin împotriva
COVID-19. Am hotărât să îmi fac a treia doză pentru că sunt îngrijorată
de evoluția pandemică la nivel de glob. Tulpina Omicron se răspândește foarte
repede (…) Valul următor, foarte curând va ajunge și în Republica
Moldova, a declarat Sandu. Aceasta i-a îndemnat pe cei care nu au fost
inoculaţi deloc să o facă şi a atras atenţia asupra ratei reduse de vaccinare
din stânga Prutului. Nu știu câți oameni trebuie să mai moară, câți
trebuie să se îmbolnăvească grav, ca toată lumea să realizeze cât de importantă
este vaccinarea și cât de gravă este această pandemie, a punctat
preşedintele moldovean. De la începutul campaniei de vaccinare, aproape 983.000
de cetăţeni moldoveni au fost vaccinaţi cu schema completă. De asemenea, până
în prezent în Republica Moldova au fost administrate aproximativ 70.000 de doze
booster.
