Jurnal Românesc – 04.04.2022
Numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul Electoral la data de 31 martie a fost de 18.869.236, cu 11.713 mai mare decât la finele lunii februarie, transmite Autoritatea Electorală Permanentă Din totalul de alegători români care figurează în Registrul Electoral, 794.696 aveau domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi erau deţinători de paşaport electronic. Cei mai mulţi cetăţeni români cu drept de vot din afara graniţelor ţării, înscrişi în Registrul Electoral, se află în Republica Moldova – 239.377, Germania – 111.927, Italia – 76.520, Statele Unite ale Americii – 62.730, Spania – 51.310, Canada – 44.468, Israel – 45.323 şi Ungaria – 27.172.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Sorin Iordan, 04.04.2022, 11:50
Numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul Electoral la data de 31 martie a fost de 18.869.236, cu 11.713 mai mare decât la finele lunii februarie, transmite Autoritatea Electorală Permanentă Din totalul de alegători români care figurează în Registrul Electoral, 794.696 aveau domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi erau deţinători de paşaport electronic. Cei mai mulţi cetăţeni români cu drept de vot din afara graniţelor ţării, înscrişi în Registrul Electoral, se află în Republica Moldova – 239.377, Germania – 111.927, Italia – 76.520, Statele Unite ale Americii – 62.730, Spania – 51.310, Canada – 44.468, Israel – 45.323 şi Ungaria – 27.172.
Filiala Galaţi a partidului Alianţa pentru Unirea Românilor propune ca Strada Muncii Voluntare din municipiu să fie redenumită Strada Martirilor de la Fântâna Albă. Formaţiunea parlamentară transmite că demersul este menit să cinstească memoria celor câteva mii de români care au fost ucişi de către grănicerii sovietici, la 1 aprilie 1941, în nordul Bucovinei la Fântâna Albă, în timp ce încercau să se refugieze în România. Masacrul de la Fântâna Albă este unul dintre cele mai cumplite episoade ale istoriei noastre recente. Acei oameni au fost ucişi fără absolut nicio vină. Doar vina de a fi fost român. În semn de respect faţă de jertfa miilor de martiri din nordul Bucovinei, (…) considerăm un gest firesc şi necesar redenumirea acestei străzi din municipiul nostru, a declarat deputatul Sorin Muncaciu. AUR precizează că filiala sa din Galaţi va începe procedurile legale pentru a supune această propunere dezbaterii şi votului Consiliului Local. La 1 aprilie 1941, un grup de peste 3000 de țărani români, din 16 sate de pe Valea Siretului au încercat să treacă granița în România, pentru a se salva din Uniunea Sovietică. În apropiere de satul Fântâna Albă, din nordul Bucovinei ocupat de fosta URSS, au fost încercuiți și asasinați de către grănicerii sovietici. Doar câteva zeci de oameni au supravieţuit şi au ajuns în România, în vreme ce trupurile celor ucişi au fost aruncate în gropi comune săpate în pădure.
Versiunea în limba engleză a romanului Mâţa Vinerii, scris de Doina Ruşti, va fi prezentată în cadrul mai multor evenimente laTârgul de Carte de la Londra, care se desfăşoară între 5 şi 7 aprilie. Cartea, tradusă de profesorul James Christian Brown, a primit titlul The Book of Perilous Dishes şi a fost publicată de editura Neem Tree Press. Doina Ruşti va participa la o întâlnire cu cititorii, ce va avea loc la 6 aprilie, la sediul reprezentanţei Institutului Cultural Român în capitala britanică. De asemenea, pe perioada desfăşurării Târgului de Carte, autoarea se va afla la standul 6E70 pentru autografe şi interviuri. Romanul Mâța Vinerii, apărut în 2017 la editura Polirom, a mai fost tradus în spaniolă, maghiară, chineză şi germană. Autoare a 12 romane și a peste 50 de povestiri, Doina Ruști este unul dintre cei mai traduși și apreciați scriitorii români. Cel mai recent roman al său este Paturi oculte, apărut în 2020. Doina Ruşti a primit, printre altele, Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România, în 2008, și Premiul Ion Creangă al Academiei Române, în 2009. În prezent, coordonează colecția Biblioteca de Proză Contemporană, la Editura Litera, este scenaristă și ține cursuri de scriere creativă la Universitatea din București.
Expoziția Jubiliară 50/30 ani – Serge Vasilendiuc este deschisă la sediul Galeriei Pryzmat, din Cracovia în Polonia. Manifestarea este organizată de Uniunea Artiștilor Plastici din Polonia, Filiala Cracovia, împreună cu Institutul Cultural Român din Varșovia. Serge Vasilendiuc este absolvent al Colegiului de Arte Plastice din Chișinău şi al Academiei de Arte din Iași. Este doctor al Institutului de Artă al Universității Pedagogice din Cracovia, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, Filiala Interjudețeană Cluj – Bistrița, al Uniunii Artiștilor Plastici din Olomouc, Cehia și Cracovia, Polonia. Fondator al grupului polono-român de artiști KRoma, Vasilendiuc este deținătorul a numeroase premii în domeniul artelor vizuale. A realizat numeroase expoziții personale și individuale, a participat la peste 100 de expoziții colective și de grup în țară și străinătate. Este prezent cu lucrări în colecții de stat și publice din România, Polonia, Cehia, Ungaria şi în numeroase colecții particulare din Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Israel şi Grecia. Expoziţia de la Cracovia mai poate fi vizitată până pe 7 aprilie.
