Jurnal românesc – 04.06.2026
Corina Raluca Încrosnatu este noua şefă a Institutului Cultural Român, după ce propunerea PSD a trecut de votul Senatului. Corina Raluca Încrosnatu este specialistă în diplomaţie culturală şi are o carieră de peste un deceniu în cadrul instituţiei, unde a deţinut şi postul de vicepreşedinte.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 04.06.2026, 11:00
Corina Raluca Încrosnatu este noua şefă a Institutului Cultural Român, după ce propunerea PSD a trecut de votul Senatului. Corina Raluca Încrosnatu este specialistă în diplomaţie culturală şi are o carieră de peste un deceniu în cadrul instituţiei, unde a deţinut şi postul de vicepreşedinte. Ea le-a declarat senatorilor că vrea o reformă administrativă şi parteneriate instituționale cu diaspora – cu asociaţii de români, cu Biserica Ortodoxă sau cu comunitatea de neoprotestanţi de peste hotare. Noua directoare a ICR dorește, de asemenea, să promoveze tineri. Mandatul său este de patru ani.
Institutul Cultural Român, prin reprezentanţele de la Beijing, Chişinău, Istanbul, Lisabona, Londra, Veneţia sau Varşovia, a programat conferinţe, expoziţii şi prelegeri în contextul marcării Zilei Tratatului de la Trianon, moment crucial în formarea statului român modern de la care se împlinesc 106 ani. Această Zi este oficial stabilită, prin lege, pentru data de 4 iunie a fiecărui an.
Cu acest prilej, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, Departamentul de Studii Lingvistice şi Literare al Universităţii din Padova şi Societatea de Studii Româneşti ‘Miron Costin’ au anunţat pentru publicul specializat o conferinţă susținută de prof. univ. Florin Muller de la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti despre modul în care a fost studiată, în perioada comunismului, problema Tratatului de la Trianon.
La Beijing, studenţi şi profesori de la Universitatea de Studii Internaţionale au avut ocazia de a înţelege istoria României, complexitatea şi moştenirea perioadei post-Trianon, dar şi istoria secolului 20 est-european prin intermediul conferinţei ‘România înainte şi după Trianon’ susținută de istoricul Florian Banu.
Iar la Chișinău, Institutul Cultural Român ‘Mihai Eminescu’, în parteneriat cu Universitatea de Stat ‘Alecu Russo’ şi Direcţia Învăţământ, Tineret şi Sport a municipiului Bălţi, a organizat o conferinţă ce a reunit cadre universitare, cercetători, reprezentanţi ai Bisericii şi ai instituţiilor culturale româneşti într-un dialog dedicat rolului Tratatului în recunoaşterea internaţională a Marii Uniri şi în consolidarea statului român modern.
Ambasada României în Australia a organizat, miercuri, o reuniune dedicată oportunităţilor de cooperare dintre România şi Australia în domeniile IT şi inteligenţei artificiale. Evenimentul a reunit reprezentanţi ai Parlamentului Federal australian, ai unor instituţii guvernamentale, ai mediului academic, experţi în domeniul inteligenţei artificiale şi al tehnologiilor emergente, reprezentanți ai unor companii şi organizaţii de afaceri, precum şi ai Ambasadei SUA în Australia. În deschidere, ambasadorul României în Australia, Radu Gabriel Safta, a prezentat particularităţile şi succesele din sectorul IT românesc, subliniind că România a devenit un centru regional de excelenţă în domeniu. În contextul provocărilor globale reprezentate de dezinformare, atacuri cibernetice şi ameninţări hibride, şeful misiunii diplomatice a subliniat oportunităţile de cooperare bilaterală dintre România şi Australia în domeniul IT. Expertiza românească a fost evidenţiată de participarea la reuniune a reprezentanţilor UiPath, prima companie privată unicorn înfiinţată în România, actualmente listată la Bursa de la New York şi având o capitalizare bursieră de aproape 7 miliarde de dolari. UiPath şi-a extins, recent, prezenţa în Australia prin deschiderea unui birou la Canberra, pe lângă birourile existente la Melbourne, Brisbane şi Sydney.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, sub preşedinţia Patriarhului Daniel, a aprobat, miercuri, retragerea mitropolitului Petru Păduraru din slujirea de Arhiepiscop al Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor, adică încetarea activităţii sale administrative, liturgice şi pastorale. Cancelaria Sfântului Sinod – a precizat Biroul de Presă al Patriarhiei Române – va face demersurile statutare pentru pregătirea alegerii unui succesor, până atunci, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Teofan, fiind numit locțiitor. Sâmbătă, Patriarhia Română a informat că Înaltpreasfinţitul Petru Păduraru a depus cerere de retragere din slujire, invocând motive de vârstă, sănătate şi binele Bisericii. Acesta s-a născut la 24 octombrie 1946, în comuna Ţiganca din fostul judeţ Cahul, în Republica Moldova. În 1967 a început cursurile la Seminarul Teologic ‘Sfântul Apostol Andrei’ din Odesa, iar în 1968 a intrat ca frate în Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului din Odesa. Pe 3 octombrie 1995 a fost ales Mitropolit al Basarabiei de către Adunarea Eparhială a Mitropoliei Basarabiei, fiind confirmat ca Mitropolit de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la 24 octombrie 1995, acordându-i-se titlul de Arhiepiscop al Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor şi dreptul de jurisdicţie extrateritorială asupra românilor ortodocşi din diaspora de răsărit.
