Jurnal românesc – 04.11.2013
Mai mulţi români au căzut, recent, victime ale traficului de persoane în scopul exploatării prin muncă în Portugalia, acceptand o ofertă identificată on-line, pentru care angajatorul urma să le încheie contracte. Potrivit Ministerului de Externe de la Bucuresti, contrar promisiunilor, aceştia au fost cazaţi în condiţii improprii şi remuneraţi necorespunzător. Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti atrage atenţia că astfel de situaţii pot fi evitate şi reaminteşte că a iniţiat, în colaborare cu Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane, o campanie publică destinată cetăţenilor români care doresc să muncească în străinătate, avertizându-i asupra pericolului exploatării prin muncă forţată.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 04.11.2013, 12:47
Mai mulţi români au căzut, recent, victime ale traficului de persoane în scopul exploatării prin muncă în Portugalia, acceptand o ofertă identificată on-line, pentru care angajatorul urma să le încheie contracte. Potrivit Ministerului de Externe de la Bucuresti, contrar promisiunilor, aceştia au fost cazaţi în condiţii improprii şi remuneraţi necorespunzător. Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti atrage atenţia că astfel de situaţii pot fi evitate şi reaminteşte că a iniţiat, în colaborare cu Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane, o campanie publică destinată cetăţenilor români care doresc să muncească în străinătate, avertizându-i asupra pericolului exploatării prin muncă forţată.
Lideri ai comunităţilor româneşti din jurul frontierelor şi Balcani, parlamentari din partidele politice prezente în Parlamentul de la Bucureşti, jurnalişti şi cercetători din cadrul Academiei Române participă, miercuri, la Bucureşti, la o conferinţă cu tema “Cetăţenia română, un drept al românilor de pretutindeni şi o datorie morală a României”. Va fi dezbătută o iniţiativă legislativă care, dacă va fi adoptată, va acorda etnicilor români din jurul frontierelor şi Balcani dreptul de a solicita şi de a primi cetăţenie română. Evenimentul este organizat de Comisia românilor de pretutindeni din cadrul Senatului României, în parteneriat cu Centrul Român de Studii şi Strategii şi Asociaţia Convergenţei Europene.
Camera franceză de Comerţ şi Industrie din România, Ambasada Franţei în România şi Secţia Română a Consilierilor pentru Comerţ Exterior ai Franţei au prezentat un set de 29 de propuneri, reunite într-o carte albă a agriculturii. Lucrarea este rezultatul a doi ani de dialog public-privat. Propunerile sunt grupate pe cinci domenii-cheie: politici publice agricole, fiscalitate şi finanţări, drept comercial, drept social şi resurse umane şi cercetare. Între aceste recomandări se numără realizarea unui cadastru agricol şi crearea unui fond guvernamental pentru investiţii agricole, în condiţiile în care în prezent există doar 11 bănci care acordă credite fermierilor.
Podul Calafat-Vidin, care face legătura între România şi Bulgaria, a intrat în reparaţii, după ce inspectorii bulgari au descoperit zeci de probleme, deşi au trecut cinci luni de la inaugurare. Structura podului nu este compromisă, dar sunt necesare lucrări de reasfaltare, iar pentru executarea acestora s-a decis restricţionarea traficului pe ambele sensuri. O altă defecţiune o reprezintă fisurile provocate de drenajul slab al podului, ce provoacă scurgeri de apă sub asfalt. Reparaţiile sunt suportate în intregime de firma constructoare. Podul dintre Calafat şi Vidin face parte din Coridorul IV de transport Pan-european.
Gradul de ocupare a hotelurilor din România la începutul acestui an era de 28%, faţă de 35% în 2008, tariful mediu s-a diminuat cu 15%, iar profitabilitatea a scăzut cu peste 19%, relevă un studiu al Federaţiei Industriei Hoteliere din România. „Cei cinci ani de criză şi-au spus cuvântul în domeniul turismului, unde deşi au apărut aproape 1.000 de unităţi de cazare, numărul turiştilor a urcat timid, cu mai puţin de 10%”, la 7,7 milioane de persoane, dintre care doar 1,6 milioane turişti străini, se arată în document. Creşterea numărului de turişti se reflectă mai degrabă în creşterea cheltuielilor, având în vedere că tariful mediu a scăzut şi consumul turiştilor s-a diminuat.
