Jurnal românesc – 05.05.2026
România are cei mai buni elevi la robotică - patru echipe româneşti au ocupat primele locuri la campionatul mondial "FIRST Tech Challenge" din Houston, desfăşurat recent în Statele Unite.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Mihai Pelin, 05.05.2026, 11:42
România are cei mai buni elevi la robotică – patru echipe româneşti au ocupat primele locuri la campionatul mondial „FIRST Tech Challenge” din Houston, desfăşurat recent în Statele Unite. Echipa „Velocity” de la Liceul „Gheorghe Munteanu-Murgoci” din Brăila a câştigat campionatul. Pe locul al doilea s-a clasat echipa „Hearts of Robots” de la Colegiul Naţional „Bogdan Petriceicu Haşdeu” din Buzău, iar podiumul a fost completat de elevii care formează echipa „Quantum Robotics” de la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti. Pe locul patru s-a clasat tot o echipă românească, „AI Citizens”, de la Colegiul Naţional „Alexandru Ioan Cuza” din Focşani.
România e mândră de voi – este mesajul transmis de preşedintele Nicuşor Dan acestor copii, într-o postare pe Facebook. Șeful statului menţionează că pe unii dintre elevii lotului naţional de robotică i-a cunoscut în luna aprilie, când se aflau în tabăra de pregătire de la Universitatea de Vest din Timişoara, şi că a fost impresionat de energia şi creativitatea lor. „FIRST Tech Challenge” este o importantă competiţie de robotică pentru elevii din clasele VII-XII şi presupune proiectarea, construirea şi programarea unui robot.
Scriitoarea Ana Blandiana este laureata din acest an a Premiului Literar Internațional „Zbigniew Herbert”, acordat de Fundația cu același nume unui autor în viață pentru întreaga sa operă. Ceremonia de decernare a premiului va avea loc la Biblioteca Națională din Varșovia în data de 27 mai. Aceasta este a doua distincție cu care opera poetică a Anei Blandiana este recunoscută în Polonia, după Premiul „Poetul European al Libertății”, acordat de Orașul Gdańsk în 2016 pentru volumul Patria mea A4. Distincția, onorează realizările artistice și intelectuale care rezonează cu valorile care au marcat opera lui Zbigniew Herbert (1924-1998).
Prin poezia și eseistica sa, dar și prin opoziția deschisă față de regimul comunist din Polonia, acesta a fost un reper moral pentru generația sindicatului „Solidaritatea”. Opera sa poetică a fost tradusă încă din 1976 în România, iar cea mai recentă antologie – Labirint cu pereții sparți – se deschide cu o prefață semnată de Ana Blandiana. Fundația Herbert sprijină, totodată, apariția volumului de versuri bilingv Se face liniște în mine, care include o selecție de 56 de poeme semnate de Ana Blandiana. Acesta este al treilea volum de versuri al autoarei tradus în polonă după Călcâiul vulnerabil și alte versuri și Patria mea A 4. Ana Blandiana a avut interdicție de a publica, o perioada, in perioada regimului comunist. Carțile ei de proza și poezie traduse au apărut, din 1982, la prestigioase edituri din Europa și Asia. Totodată, ea a primit numeroase premii naționale și internaționale.
Violonistul Alexandru Tomescu și chitaristul Dragoș Ilie vor concerta în două spații emblematice din Spania, cu sprijinul ICR din Madrid: la Academia Regală de Arte Frumoase San Fernando din capitala Spaniei pe 7 mai, și la Auditorio Fonseca din Salamanca pe 8 mai. Alexandru Tomescu, primul artist român care a concertat în Capela Sixtină, în prezența Sanctității Sale Papa Leon al XIV-lea, va interpreta pe celebra vioară Stradivarius Elder-Voicu, o veritabilă bijuterie a Patrimoniului Național al României, încadrată la categoria Tezaur.
Programul intitulat „Variațiuni muzicale“ propune o călătorie sonoră captivantă prin universul muzical românesc și spaniol și cuprinde Rapsodia română nr. 1 de George Enescu, Balada de Ciprian Porumbescu, Dansurile populare românești de Béla Bartók și Suita populară spaniolă de Manuel de Falla. Alexandru Tomescu este unul dintre cei mai importanți violoniști români, solist concertist al Orchestrei Naționale Radio de peste două decenii. A susținut concerte pe cele mai importante scene ale lumii, alături de dirijori și soliști de renume. Dragoș Ilie, profesor la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” de la Iași, și-a desăvârșit pregătirea în România și în Statele Unite, remarcându-se pe scenele din Europa, Asia și America printr-o viziune artistică profundă și o expresivitate distinctă. Este laureat a peste 40 de premii internaționale.
ICR, prin Accademia di Romania in Roma, în colaborare cu Universitatea de Arhitectură si Urbanism „Ion Mincu” din București, Uniunea Arhitecților din Romania, Societatea „Dante Alighieri”, Biblioteca din Velletri organizează, până pe data de 12 mai, expoziția foto-documentară „Giulio Magni. Opere în România”. Fiind concepută dintr-o perspectivă pluridisciplinară, expoziția urmărește să evidențieze, pe de o parte, dialogul și legătura profesională solidă și constant reconfirmată dintre cele două culturi, iar pe de altă parte, să ofere un exemplu remarcabil de integrare în formarea tinerilor arhitecți, urbaniști și a tuturor celor interesați de mecanismele de funcționare ale unui oraș.
Expoziția pune în dialog două culturi, două epoci și două realități: proiectele aflate în fază de concepție – planuri, schițe, desene – și lucrările finalizate, privite atât în dimensiunea lor materială, cât și în cea socială (locuințe cu funcții diferite). Format la Roma, Giulio Magni (1859-1930) este recunoscut drept unul dintre principalii promotori ai procesului de europenizare a peisajului urban bucureștean la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, arhitect-șef al Bucureștiului și al Romei. Personalitate complexă și polivalentă, a colaborat îndeaproape cu arhitecți și ingineri români, a predat la Școala de Arhitectură din București și a avut un rol esențial în introducerea stilului eclectic cu influențe neo-renascentiste și neoclasice în arhitectura capitalei.
