Jurnal românesc – 05.06.2015

Diaspora va fi reprezentată în viitorul
Legislativ de la Bucureşti tot de şase parlamentari, doi senatori şi patru
deputaţi – prevede proiectul noii legi electorale, deja adoptat de Senat şi
pentru care Camera Deputaţilor e for decizional.
Liberalii, susţinuţi de UDMR, au cerut la dezbaterile din Comisia de Cod
Electoral dublarea numărului de mandate pentru diaspora. Propunerea a fost însă
respinsă de votul majorităţii dominată de social-democraţi. La scrutinul
parlamentar de anul viitor, ar urma să se revină la votul pe liste de partid.
Alături de cei 18 parlamentari ai minorităţilor şi cei şase din partea diasporei, vor fi
aleşi 308 deputaţi şi 134 de
senatori, sensibil mai puţini decât în actualul Parlament. Pragul electoral va
fi de 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional.

Bogdan Matei, 05.06.2015, 12:06

Diaspora va fi reprezentată în viitorul
Legislativ de la Bucureşti tot de şase parlamentari, doi senatori şi patru
deputaţi – prevede proiectul noii legi electorale, deja adoptat de Senat şi
pentru care Camera Deputaţilor e for decizional.
Liberalii, susţinuţi de UDMR, au cerut la dezbaterile din Comisia de Cod
Electoral dublarea numărului de mandate pentru diaspora. Propunerea a fost însă
respinsă de votul majorităţii dominată de social-democraţi. La scrutinul
parlamentar de anul viitor, ar urma să se revină la votul pe liste de partid.
Alături de cei 18 parlamentari ai minorităţilor şi cei şase din partea diasporei, vor fi
aleşi 308 deputaţi şi 134 de
senatori, sensibil mai puţini decât în actualul Parlament. Pragul electoral va
fi de 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional.

Mai mult de o treime din investigaţiile
întreprinse în 2014 de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) privind
presupuse cazuri de fraudă cu fonduri europene au vizat România, Ungaria şi
Bulgaria. Potrivit raportului de activitate al instituţiei pe anul trecut,
România se află pe primul loc în ceea ce priveşte numărul de investigaţii, cu
36 de cazuri, urmată de Ungaria, cu 13, şi Bulgaria, cu 11. Oficiul are
competenţa de a investiga cazuri de corupţie, nu însă şi de a-i urmări în
justiţie pe vinovaţi.

Numărul românilor care lucrează
legal în Marea Britanie s-a triplat în ultimul an, potrivit unor date
statistice, citate de publicaţia The Daily Mail. În luna martie a
acestui an, aproape 153.000 de români deţineau permise de muncă în Marea
Britanie, faţă de 47.000 în 2014. Din ianuarie anul trecut, de cînd au fost
ridicate restricţiile, cetăţenii din România şi Bulgaria au posibilitatea de
a-şi găsi un loc de muncă în Marea Britanie ca orice alt cetăţean al Uniunii
Europene. La data ridicării restricţiilor, premierul David Cameron aprecia
drept rezonabil nivelul imigraţiei dinspre România şi Bulgaria.

Miniştrii de Interne şi ai
Justiţiei din statele membre ale Uniunii Europene şi omologii lor din Statele
Unite s-au angajat să simplifice accesul cetăţenilor europeni în America.
Într-o declaraţie comună adoptată la Riga, ei afirmă că, în următorii cinci ani,
vor accelera eforturile în acest sens. Astfel, călătorii care prezintă un risc
scăzut de securitate vor putea trece mai rapid prin vama americană, la sosire,
cu condiţia să fi fost supuşi unui control vamal riguros în ţara de plecare.
Oficialii s-au angajat, de asemenea, să lucreze la ceea ce au numit ‘asigurarea
reciprocităţii depline în materie de vize, cât mai curând posibil, într-un
mediu sigur’. Statele Unite au inclus 23 din cel 28 de state comunitare în
programul Visa Waiver, lăsând însă în afara acestuia România, Bulgaria,
Croaţia, Polonia şi Cipru.

Şeful
diplomaţiei de la Bucureşti, Bogdan Aurescu, a calificat drept ‘profund
ridicolă’ informaţia difuzată de un post de televiziune rusesc, potrivit căreia
România ar analiza posibilitatea unei intervenţii militare în Transnistria.
Aurescu a pledat, din nou, pentru reglementarea paşnică a conflictului nistrean
şi a avertizat că prezenţa trupelor şi armamentelor străine pe teritoriul
Republicii Moldova, Ucrainei sau Georgiei, fără consimţământul explicit al
statului gazdă, este absolut inacceptabilă si contrară principiilor de drept
internaţional. Transnistria a ieşit, de facto, de sub controlul Chişinăului în
1992, după un conflict armat soldat cu sute de morţi si tranşat odată cu
intervenţia trupelor ruse de partea separatiştilor. Acestea se află şi acum în
regiune, deşi Moscova s-a angajat să le retragă încă de la summitul OSCE de la
Istanbul, din 1999.