Jurnal Românesc – 06.10.2022

Un proiect de lege ce vizează introducerea sistemului de vot electronic va fi depus, pe 10 octombrie, la Parlament, a anunţat deputatul Daniel Gheorghe Rusu, unul dintre iniţiatori. Potrivit acestuia, dacă propunerea va trece de Legislativ, viitorii aleşi vor fi mult mai reprezentativi pentru cetăţeni, deoarece unul dintre efecte este limitarea absenteismului la urne. „Această lege dă posiblitatea tuturor să se prezinte la vot şi, în consecinţă, aleşii care vor rezulta în urma votului să aibă o mai mare acoperire şi o mai mare reprezentativitate în faţa cetăţenilor care votează, a explicat parlamentarul. El a precizat că proiectul de lege se adresează tuturor celor care din varii motive nu au putut ajunge la vot, atât în ţară, cât şi în străinătate şi a subliniat că un sistem similar este, deja, funcţional în mai multe ţări, între care Norvegia, Suedia, Austria, Canada sau Estonia. La ultimele alegeri organizate în România, în 2020, pentru componenţa Parlamentului de la Bucureşti, circa 5,8 milioane de persoane s-au prezentat la urne, adică doar 33% din populaţia cu drept de vot. Din totalul voturilor, numai 265.490 au fost exprimate de cetăţeni români din străinătate.

Sorin Iordan, 06.10.2022, 11:50

Un proiect de lege ce vizează introducerea sistemului de vot electronic va fi depus, pe 10 octombrie, la Parlament, a anunţat deputatul Daniel Gheorghe Rusu, unul dintre iniţiatori. Potrivit acestuia, dacă propunerea va trece de Legislativ, viitorii aleşi vor fi mult mai reprezentativi pentru cetăţeni, deoarece unul dintre efecte este limitarea absenteismului la urne. „Această lege dă posiblitatea tuturor să se prezinte la vot şi, în consecinţă, aleşii care vor rezulta în urma votului să aibă o mai mare acoperire şi o mai mare reprezentativitate în faţa cetăţenilor care votează, a explicat parlamentarul. El a precizat că proiectul de lege se adresează tuturor celor care din varii motive nu au putut ajunge la vot, atât în ţară, cât şi în străinătate şi a subliniat că un sistem similar este, deja, funcţional în mai multe ţări, între care Norvegia, Suedia, Austria, Canada sau Estonia. La ultimele alegeri organizate în România, în 2020, pentru componenţa Parlamentului de la Bucureşti, circa 5,8 milioane de persoane s-au prezentat la urne, adică doar 33% din populaţia cu drept de vot. Din totalul voturilor, numai 265.490 au fost exprimate de cetăţeni români din străinătate.

200 de oameni de afaceri români din ţară şi din diaspora se întâlnesc în cadrul Summit-ului RePatriot, care are loc între 6 şi 9 octombrie, la Iaşi şi Chişinău. Ajuns la a 7-a ediţie, evenimentul abordează cele două provocări majore care au impact asupra românilor de pretutindeni – războiul şi criza şi caută potenţiale soluţii pentru un viitor mai bun, transmit organizatorii. „Chiar dacă locul nostru este peste tot în lume (…), este esenţial să fim conectaţi permanent cu patria mamă. (…) Summitul din acest an va fi o ocazie specială de comunicare a soluţiilor noastre, a ceea ce facem noi şi ce ne dorim să realizăm împreună cu administraţia centrală şi locală, cu liderii societăţii româneşti în ansamblu”, a declarat iniţiatorul RePatriot, Marius Bostan. Gala RePatriot Top 100 Români de Pretutindeni va avea loc la 7 octombrie şi va aduce în atenţia publicului 100 de conaţionali care au excelat în 10 domenii-cheie, precum şi persoane din diaspora care au ales să se implice în dezvoltarea economică, culturală şi socială a României. Creată de Fundația Romanian Business Leaders, comunitatea RePatriot este constituită ca o platformă de consiliere și informare ce își propune să le înlesnească românilor din străinătate accesul la oportunitățile din țară.

1.648 de români din străinătate care au sau care vor să-și deschidă o afacere în România s-au înscris în programul guvernamental Start-Up Nation 2022, Pilonul II – Diaspora, a anunţat ministerul Antreprenoriatului și Turismului. Doar 1.000 dintre aceştia vor primi, însă, granturile de maximum 200.000 de lei, echivalentul a aproximativ 40.000 de euro, în condiţiile în care bugetul alocat românilor din afara graniţelor este de 200.000.000 lei. Sesiunea de înscrieri în program a început la 19 iulie şi, iniţial, s-a încheiat la 1 septembrie. Ministerul de resort a prelungit, însă, perioada până la 3 octombrie, argumentând decizia prin faptul că o parte dintre cei care şi-au înfiinţat întreprinderi şi care doreau să se înscrie la Pilonul II – Diaspora au întâmpinat greutăţi în obţinerea documentelor care să ateste domiciliul sau rezidenţa în străinătate în ultimele 12 luni. Programul Start-Up Nation are ca obiective stimularea înfiinţării şi dezvoltării IMM-urilor, îmbunătăţirea performanţelor economice ale acestora, dezvoltarea durabilă şi crearea de locuri de muncă.

Patru lungmetraje şi două scurtmetraje reprezintă România la a 15-a ediție a Festivalului filmului din Europa Centrală și de Est – CineEast, care se desfăşoară în perioada 6 – 23 octombrie la Luxembourg. Lungmetrajele româneşti prezentate în program sunt „R.M.N”, regizat de Cristian Mungiu, care va proiectat de 3 ori, în perioada 7-17 octombrie, „Crai nou”, în regia Alinei Grigore, care va fi prezentat pe 18 și 19 octombrie, „Oameni de treabă”, de Paul Negoescu, care va rula pe 10 și 16 octombrie, şi „Marocco”, de Emanuel Pârvu, care va putea fi văzut pe 10 și 14 octombrie. Cele două scurtmetraje prezente în festival sunt „Prin oraș circulă povești de dragoste”, regizat de Carina Gabriela Dașoveanu şi „Potemkiniștii”, în regia lui Radu Jude. În 2021, pelicula „Miracol”, regizată de Bogdan George Apetri, a primit Premiul Criticii. La aceeași ediție, România a fost prezentă cu cinci lungmetraje și două scurtmetraje, iar regizorul și scenaristul Radu Jude a fost președintele juriului. Anul acesta, la CineEast sunt prezentate aproape 65 de lungmetraje și circa 30 de scurtmetraje din 21 de ţări.