Jurnal românesc – 08.02.2017
Protestele
împotriva guvernului Grindeanu au continuat si marti, pentru a opta zi
consecutiv, la Bucureşti, în mai multe oraşe din ţară şi în străinătate, pe fondul modificărilor din domeniul legislaţiei penale. În Capitală, au fost în jur
de 6.000 de participanţi, potrivit estimărilor forţelor de ordine. Românii din
Olanda şi-au continuat protestele anti-Guvern începute săptămâna trecută.
Acţiunea a avut loc exact la 25 de ani de la semnarea Tratatului de la Maastricht,
numit şi Tratatul Uniunii Europene. În paralel, la Palatul Cotroceni a avut loc
şi marti, pentru a treia zi la rând, o manifestaţie împotriva preşedintelui
Klaus Iohannis, la care au participat în jur de 2.000 de oameni. Executivul
a anuntat ca renunţă, pentru moment, la modificarea Codurilor Penale.
Ministerul Justitiei a explicat că nu este preocupat să elaboreze un proiect de
lege pe această temă, iar în prezent centralizează deciziile pronunţate de
Curtea Constituţională cu privire la actele normative menţionate, urmând ca
acestea să fie analizate ulterior. Preşedintele Klaus Iohannis
a cerut, în plenul Parlamentului, guvernului de stânga să găsească soluţii la
criza pe care a creat-o prin adoptarea ordonanţei de urgenţă care schimba
Codurile penale.
Leyla Cheamil, 08.02.2017, 12:00
Protestele
împotriva guvernului Grindeanu au continuat si marti, pentru a opta zi
consecutiv, la Bucureşti, în mai multe oraşe din ţară şi în străinătate, pe fondul modificărilor din domeniul legislaţiei penale. În Capitală, au fost în jur
de 6.000 de participanţi, potrivit estimărilor forţelor de ordine. Românii din
Olanda şi-au continuat protestele anti-Guvern începute săptămâna trecută.
Acţiunea a avut loc exact la 25 de ani de la semnarea Tratatului de la Maastricht,
numit şi Tratatul Uniunii Europene. În paralel, la Palatul Cotroceni a avut loc
şi marti, pentru a treia zi la rând, o manifestaţie împotriva preşedintelui
Klaus Iohannis, la care au participat în jur de 2.000 de oameni. Executivul
a anuntat ca renunţă, pentru moment, la modificarea Codurilor Penale.
Ministerul Justitiei a explicat că nu este preocupat să elaboreze un proiect de
lege pe această temă, iar în prezent centralizează deciziile pronunţate de
Curtea Constituţională cu privire la actele normative menţionate, urmând ca
acestea să fie analizate ulterior. Preşedintele Klaus Iohannis
a cerut, în plenul Parlamentului, guvernului de stânga să găsească soluţii la
criza pe care a creat-o prin adoptarea ordonanţei de urgenţă care schimba
Codurile penale.
Senatorii şi
deputaţii au votat, marţi, proiectele de lege referitoare la bugetul de stat şi
cel al asigurărilor sociale pe acest an. Strategia bugetară a fost structurată
pe o creştere economică de 5,2 procente şi un deficit de sub 3 la sută din
Produsul Intern Brut. Mai mulţi bani au primit Apărarea, Educaţia, Sănătatea,
Agricultura şi Transporturile. Opoziţia şi-a susţinut din nou în plen
amendamentele, dar fără rezultate. Premierul Sorin Grindeanu a declarat, la
finalul dezbaterilor, că proiectul legii bugetului este unul echilibrat,
concentrat pe politici sociale şi de dezvoltare. Potrivit legii, cele două
documente pot fi atacate în termen de cinci zile la Curtea Constituţională,
după care vor fi transmise la şeful statului, Klaus Iohannis, spre promulgare.
Preşedintele Republicii Moldova,
socialistul pro-rus Igor Dodon, a discutat, marţi, la Bruxelles, cu adjunctul
secretarului general al NATO, Rose Gottemoeller. El a cerut Alianţei să nu se
grăbească cu deschiderea unui birou NATO la Chişinău, care, în opinia sa,
creează impedimente în negocierile privind regiunea separatistă rusofonă
Transnistria. Preşedintele Dodon a solicitat, totodată, asigurări că Alianţa va
respecta neutralitatea permanentă a Republicii Moldova. Oficialul NATO a replicat
că viitoarea reprezentanţă nu este o bază militară, ci o misiune diplomatică
cerută de Guvernul Moldovei pentru sprijinirea reformelor. Rose Gottemoeller a
subliniat că fiecare naţiune are dreptul să-şi aleagă propriile alianţe sau să
nu se alieze cu nimeni, dar a atras atenţia că neutralitatea nu înseamnă
izolare. Transnistria e ieşit, de facto, de sub controlul autorităţilor de la
Chişinău în 1992, după un conflict armat soldat cu sute de morţi şi tranşat
odată cu intervenţia trupelor ruse de partea separatiştilor. Deşi Rusia s-a
angajat să-şi retragă trupele încă din 1999, acestea se află şi acum acolo.
Cei 500 de militari
ai Forţelor terestre ale Statelor Unite dislocate în Europa, plecaţi luni din
Polonia spre România se vor instala, zilele acestea, la Baza aeriană
Mihail Kogălniceanu din judeţul Constanţa. Potrivit unui comunicat
al Ministerului Apărării Naţionale, ei vor efectua exerciţii de tragere la
Centrul de instruire de la Smârdan, din judeţul Tulcea. De asemenea, militarii
americani vor participa la exerciţiile multinaţionale planificate pentru acest
an, alături de militari români din subunităţi de tancuri şi infanterie
mecanizată.
