Jurnal românesc – 08.09.2022
Ministrul
Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Sebastian Burduja a îndemnat conducerea
Universităţii din Oradea să caute cercetători români care lucrează în
străinătate şi să îi aducă acasă, deoarece vor fi alocate finanţări
guvernamentale pentru activităţi de cercetare la cel mai înalt nivel.
Sorin Iordan, 08.09.2022, 10:50
Ministrul
Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Sebastian Burduja a îndemnat conducerea
Universităţii din Oradea să caute cercetători români care lucrează în
străinătate şi să îi aducă acasă, deoarece vor fi alocate finanţări
guvernamentale pentru activităţi de cercetare la cel mai înalt nivel.
În
una-două săptămâni, vom lansa cel mai important proiect care îi vizează pe
cercetătorii români de top din diaspora. Vrem să-i readucem acasă. Vor fi
alocate 160 de milioane de euro, în granturi de câte 1,4 milioane, pe trei ani,
pentru finanţarea unor activităţi de cercetare la cel mai înalt nivel. Aceasta
înseamnă circa 120 de beneficiari ai acestor granturi, a precizat
Burduja, la întâlnirea cu conducerea instituţiei de învăţământ.
Rectorul
Universităţii, profesorul Constantin Bungău a subliniat faptul că instituţia
orădeană este interesată, în mod deosebit, de relaţia dintre cercetare şi
mediul economic şi a arătat că Parcul Ştiinţific şi Tehnologic, la care se
lucrează deja în parteneriat cu Primăria Oradea şi Consiliul Judeţean Bihor şi
Centrul de Transfer Tehnologic, susţinut de administraţia locală, sunt pionii
cei mai importanţi ai dezvoltării locale. Ministrul Cercetării s-a deplasat la
Oradea pentru a vizita şantierul viitorului incubator de afaceri Cresc
Oradea Mare, care odată finalizat, va găzdui firme nou înfiinţate în
România din domeniul IT, creaţie şi animaţie.
O filială a
Centrului Universitar Nord Baia Mare ar urma să fie deschisă în
oraşul Solotvino din Ucraina, unde există deja şi un Consulat al României, a
anunţat decanul băimărean Mircea Fărcaş. Propunerea acestuia a fost lansată cu
ocazia marcării Zilei Limbii Române, la care au participat reprezentanţi ai
liceului cu predare în limba română Mihai Eminescu din oraşul
ucrainean şi ai administrtaţiei locale. Potrivit lui Mircea Fărcaş, care a
anunţat că filiala din Solotvino va oferi cursuri de licenţă, masterat şi
doctorat, este nevoie de sprijinul autorităţilor locale, raionale şi al
mediului de afaceri pentru ca propunerea să devină realitate. Decanul a
precizat că, în viitorul apropiat, va fi stabilit un calendar de acţiune,
împreună cu Universitatea Tehnică din Cluj Napoca, în subordinea căreia se află
Centrul Universitar Nord Baia Mare. De-a lungul timpului, Consiliul Judeţean
Maramureş şi Biblioteca Judeţeană Petru Dulfu din Baia Mare au
sprijinit cu cărţi comunitatea românească din Ucraina, au oferit periodic
vacanţe pentru elevi şi au realizat schimburi de experienţă între Spitalul
Judeţean de Urgenţă Baia Mare, ISU Maramureş şi instituţii similare din
regiunea ucraineană Transcarpatia. Peste 400.000 de etnici români trăiesc în
Ucraina, concentraţi în regiunile Cernăuţi, Odesa şi Transcarpatia.
România
participă la trei importante evenimente de artă contemporană care au loc în
această perioadă la Viena, în Austria. Între 6 şi 11 septembrie, proiectul
Kunsthaus 7B este prezent la a 10-a ediţie a evenimentului Parallel Vienna.
Aici sunt prezentate lucrări realizate de Ion Anghel, Oana Ionel, Sorina von
Keyserling, Armin Mühsam şi Birgit Reiner. Galeria Sandwich, cu proiectul
Alternative Recurrences, semnat de Nicoleta Mureș și de ucraineanca Diana
Khalilova, și platforma Basic Projects, care propune lucrări de Adela Giurgiu,
Virginia Toma și de italianca Vladiana Ghiulvessi, reprezintă România la târgul
viennacontemporary, care are loc în perioada 8-11 septembrie. Nu în ultimul
rând, creaţii semnate de Apparatus 22, Irina Bujor, Alex Horghidan, Sebastian
Moldovan, Ioana Nemeș şi italianca Elisa Sighicelli vor fi expuse în cadrul
celei de-a 14-a ediţii a festivalului de artă contemporană curated
by, ce are loc între 9 septembrie și 8 octombrie. Prezenţele româneşti la
manifestările culturale din capitala Austriei sunt susţinute de reprezentanţa
la Viena a Institutului Cultural Român.
Scriitoarea
Gabriela Adameșteanu participă, pe 9 septembrie, la un dialog cu traducătoarea
Koszta Gabriella, în cadrul mini-festivalului Dunafeszt din
capitala Ungariei. ICR Budapesta transmite că evenimentul, dedicat scriitorului
Eszterházy Péter, va fi organizat la Cafeneaua Literară Három Holló și va
strânge laolaltă scriitori din țări dunărene – fluviul reprezentând simbolul
culturii și civilizației comune. Romanele Gabrielei Adameșteanu
Întâlnirea, publicat în 2007, Dimineață pierdută apărut
în 2010, şi Provizorat, în 2013, au fost traduse în limba maghiară
şi se găsesc în librăriile şi bibliotecile din Ungaria.
