Jurnal românesc – 09.01.2025
Într-o scrisoare oficială adresată Martei Kos, comisar european pentru Vecinătate și Extindere, Șerban Dimitrie Sturdza a semnalat deficiențele continue ale Republicii Serbia în aplicarea standardelor europene privind drepturile minorităților naționale.
Leyla Cheamil, 09.01.2025, 11:44
Într-o scrisoare oficială adresată Martei Kos, comisar european pentru Vecinătate și Extindere, Șerban Dimitrie Sturdza, membru al Parlamentului European din partea României, a semnalat deficiențele continue ale Republicii Serbia în aplicarea standardelor europene privind drepturile minorităților naționale, cu un accent deosebit pe situația minorității române din Serbia de Răsărit. Potrivit BucPress, europarlamentarul român a atras atenția asupra faptului că, deși Serbia este stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană încă din 2012 și a deschis negocieri de aderare în 2014, aceasta nu a reușit să implementeze reforme durabile și tangibile în privința respectării acquis-ului comunitar.
Șerban Dimitrie Sturdza a evidențiat că minoritatea română din Serbia este a doua cea mai numeroasă minoritate națională, după cea maghiară, fiind prezentă în peste 240 de localități. Dintre acestea, 202 localități sunt situate în Serbia de Răsărit, unde trăiesc aproximativ 90% dintre membrii comunității românești. Cu toate acestea, românii din această regiune, denumiți local „vlahi,” sunt privați de drepturi fundamentale precum accesul la educație în limba maternă, libertatea religioasă și utilizarea limbii române în administrație și mass-media. „În timp ce românii din Voievodina se bucură de drepturi garantate prin legislație, românii din Serbia de Răsărit sunt discriminați în mod sistematic. Nu există nicio școală cu predare în limba română în această regiune, iar accesul la emisiuni în limba română este inexistent, deși aceste emisiuni sunt difuzate în Voievodina, unde locuiește o minoritate română mult mai mică,” a precizat europarlamentarul.
Ministerul de Externe de la București informează că, în cazul persoanelor cu dublă/multiplă cetățenie domiciliate sau rezidente pe teritoriul unui stat a cărui cetățenie o dețin, pe lângă cea română, posibilitățile de acordare a protecției consulare din partea misiunilor diplomatice și a oficiilor consulare ale României sunt limitate. În baza articolului 4 din Convenția referitoare la anumite aspecte ale conflictului de legi în materia cetățeniei, deschisă spre semnare la Haga în aprilie 1930, „un stat nu poate acorda protecție diplomatică unui cetățean al său împotriva unui alt stat a cărui cetățenia o posedă, de asemenea”.
Deși foarte puține state sunt părți la această convenție, prevederea respectivă a căpătat un caracter cutumiar, fiind unanim acceptată în dreptul internațional. Astfel, un cetățean român nu se poate prevala de protecția consulară a României în raport cu autoritățile altui stat a cărui cetățenie o deține și pe teritoriul căruia își are domiciliul sau reședința, fiind tratat, de regulă, din perspectiva statului de domiciliu/reședință, exclusiv ca cetățean al acelui stat.
În ianuarie 2025, cinematografia românească îşi reafirmă valoarea la nivel internaţional prin participarea la prestigiosul Festival Internaţional de Film de la Palm Springs, unde vor fi prezentate nu mai puţin de trei importante producţii lansate anul trecut. „Anul Nou care n-a fostˮ, în regia lui Bogdan Mureşanu, „Trei kilometri până la capătul lumiiˮ, regizat de Emanuel Pârvu, propunerea României în cursa pentru Oscar 2025, şi „Nastyˮ, în regia lui Tudor Giurgiu – o adevărată subsecţiune românească – vor fi prezentate publicului american într-unul dintre cele mai influente festivaluri nord-americane. Fiecare dintre aceste filme oferă o perspectivă unică asupra istoriei, identităţii şi societăţii, subliniind diversitatea şi creativitatea remarcabilă a cineaştilor români. Participarea României la Festivalul Internaţional de Film de la Palm Springs 2025 este sprijinită de Institutul Cultural Român din New York.
ICR Lisabona sprijină expoziția TRIUNFO, expoziția personală a sculptorului Virgil Scripcariu, care poate fi vizitată până pe 1 aprilie, în spațiul sitului Mosteiro da Batalha. ICR notează că artistul propune o explorare vizual semantică a veșnicei tensiuni dintre bine și rău, cu nuanțe ideatice subtile și personaje simbolice. Sculptura figurativă și instalația de obiect sunt mijloacele de expresie care generează mesaje clare și totodată deschise, profund poetice.
Intrând în dialog abrupt cu istoria sitului, punând în lumină valori imuabile, chemând arhitectura să contextualizeze lucrările de sculptură, Virgil Scripcariu face o experiență artistică de maturitate, într-un spațiu consacrat și profund încărcat de spiritualitate. Virgil Scripcariu este licențiat în arte plastice în anul 2003, la clasa maestrului Vasile Gorduz. Din 2004, participă la expoziții de grup în România și în străinătate, realizează expoziții personale și amplasează lucrări în spațiul public.
