Jurnal Românesc – 09.08.2023
Mai mulţi jandarmi, inclusiv fosta conducere a Jandarmeriei Române,
au fost trimiși în judecată în Dosarul 10 august, 5 ani după violențele de la
protestul diasporei din 10 august 2018 de la Bucureşti. Ei sunt acuzaţi de
purtare abuzivă sau complicitate la această infracţiune. Conducerea
Jandarmeriei de atunci – notează procurorii militari – a ordonat jandarmilor din
subordine intervenţia în forţă pentru dispersarea protestatarilor. Faptele
inculpaţilor au dus, potrivit anchetatorilor, nu doar la îngrădirea libertăţii
de întrunire şi a dreptului la integritate fizică şi psihică a manifestanţilor,
dar şi la suferinţe fizice sau leziuni care au necesitat îngrijiri medicale.
Procurorii mai precizează că jandarmii au acţionat nu doar împotriva
persoanelor care se manifestau violent, ci şi împotriva manifestanţilor paşnici
care constituiau marea majoritate a protestatarilor. Peste 300 de participanți
la protestul care a adunat, atunci, zeci de mii de romani cer daune morale și
materiale în acest caz. Dosarul va fi soluţionat la Tribunalul Militar
Bucureşti. In context, Comunitatea Declic solicită instanţei să judece în regim
de urgenţă acest dosar, având în vedere că mai sunt doar trei ani până la
prescrierea faptelor, iar vinovaţii ar putea să scape de pedeapsă. Membrii
Comunităţii Declic mai anunţă că vor manifesta în București joi, pe 10 august,
pentru a cere dreptate pentru victimele abuzurilor jandarmilor din 2018.
Daniela Budu, 09.08.2023, 11:22
Mai mulţi jandarmi, inclusiv fosta conducere a Jandarmeriei Române,
au fost trimiși în judecată în Dosarul 10 august, 5 ani după violențele de la
protestul diasporei din 10 august 2018 de la Bucureşti. Ei sunt acuzaţi de
purtare abuzivă sau complicitate la această infracţiune. Conducerea
Jandarmeriei de atunci – notează procurorii militari – a ordonat jandarmilor din
subordine intervenţia în forţă pentru dispersarea protestatarilor. Faptele
inculpaţilor au dus, potrivit anchetatorilor, nu doar la îngrădirea libertăţii
de întrunire şi a dreptului la integritate fizică şi psihică a manifestanţilor,
dar şi la suferinţe fizice sau leziuni care au necesitat îngrijiri medicale.
Procurorii mai precizează că jandarmii au acţionat nu doar împotriva
persoanelor care se manifestau violent, ci şi împotriva manifestanţilor paşnici
care constituiau marea majoritate a protestatarilor. Peste 300 de participanți
la protestul care a adunat, atunci, zeci de mii de romani cer daune morale și
materiale în acest caz. Dosarul va fi soluţionat la Tribunalul Militar
Bucureşti. In context, Comunitatea Declic solicită instanţei să judece în regim
de urgenţă acest dosar, având în vedere că mai sunt doar trei ani până la
prescrierea faptelor, iar vinovaţii ar putea să scape de pedeapsă. Membrii
Comunităţii Declic mai anunţă că vor manifesta în București joi, pe 10 august,
pentru a cere dreptate pentru victimele abuzurilor jandarmilor din 2018.
Aproape 50.000 de români au plecat definitiv din țară anul trecut,
cel mai mare număr din ultimii treizeci de ani, potrivit datelor Institutului
Naţional de Statistică. În ultimul deceniu, România a pierdut prin migraţia
externă definitivă 250.000 de români, adică echivalentul populației unui județ
de dimensiuni medii. Lor li se adaugă și cei temporari, adică acei români care
pleacă să muncească în străinătate sau la studii, dar care apoi se întorc în
țară. Statistica arată o Românie în declin demografic accentuat. Față de acum
10 ani, ţara a pierdut peste un milion de locuitori. O altă problemă este
îmbătrânirea populației, vârsta medie a crescut de la 40,6, la 42,4 ani. Potrivit
sociologilor, dacă înainte de ’90, o generație avea 800.000 de copii, acum o
generație are puțin peste 180.000 de copii. Dintre aceştia, o parte nu rămân în
România, iar o parte dintre ei nu termină nici opt clase, mai explică
sociologii.
Banca Comercială Română (BCR) a lansat o nouă soluţie prin care
orice persoană, indiferent dacă este sau nu client al băncii, poate primi şi
trimite bani mai simplu şi rapid din şi către peste 200 de ţări, prin
intermediul maşinilor multifuncţionale ale băncii. Facilitatea este, deja,
disponibilă la aparatele multifuncţionale BCR (MFM), în baza unui parteneriat
cu MoneyGram şi permite transferuri interne şi internaţionale aproape
instantanee. Accesarea serviciului se poate face imediat de către clienţii băncii.
În cazul persoanelor care nu sunt clienţi, precizează reprezentanţii instituției
bancare, primul pas este programarea unei vizite la bancă pentru obţinerea unui
cod QR necesar operaţiunilor. Prin simpla scanare a codului primit, aceştia pot
trimite sau primi bani într-un mod sigur şi rapid.
Riscul deznaţionalizării comunităţilor de români din vecinătatea
graniţei şi afirmarea identităţii naţionale a românilor din diaspora se
regăsesc între temele care urmează să fie abordate la ediţia a XX-a a
Universităţii de Vară Izvoru Mureşului, programată în perioada 15 – 20 august. Participă
deputaţi şi senatori din Parlamentul României, reprezentanţi ai Guvernului, prefecţi,
primari ai localităţilor româneşti din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş,
aleşi locali, lideri ai societăţii civile din România şi din afara graniţelor.
Temele de dezbatere vor reliefa realităţile cu care se confruntă românii din
diasporă şi din ţară. Pe agenda de discuţii figurează, alături de problema
afirmării identitare şi riscul deznaţionalizării comunităţilor de români care
trăiesc în vecinătatea graniţei, și situaţia dezideratului naţional al unirii
cu Republicii Moldova în noul context geopolitic, precum şi problema
retrocedărilor ilegale de proprietăţi din Transilvania. Discuţiile se vor
concentra şi pe drepturile minorităţilor româneşti din jurul frontierelor şi
din Balcani, precum şi pe situaţia românilor din Ungaria, Bulgaria, Albania,
Macedonia de Nord şi Grecia. Va fi, de asemenea, dezbătută politica partidelor
parlamentare şi a instituţiilor de stat faţă de românii de pretutindeni şi faţă
de românii din zonele multietnice şi pluriconfesionale din România.
