Jurnal românesc – 10.08.2020
Italia
a extins obligaţia de izolare la domiciliu pentru cei care vin din România şi
Bulgaria până pe 7 septembrie. Odată ajunşi în Italia, românii sau cei care au
fost în România vor completa un formular cu adresa şi numărul de telefon la
care vor fi verificaţi periodic. Autorităţile regionale pot adopta unele măsuri
suplimentare pentru a limita răspândirea noului virus, precizează Ministerul de
Externe de la Bucureşti. De exemplu, în regiunea Lazio s-a luat hotărârea să
fie testaţi cei care sosesc cu autocarele din România. Iniţial, testarea era
voluntară.
Daniela Budu, 10.08.2020, 11:33
Italia
a extins obligaţia de izolare la domiciliu pentru cei care vin din România şi
Bulgaria până pe 7 septembrie. Odată ajunşi în Italia, românii sau cei care au
fost în România vor completa un formular cu adresa şi numărul de telefon la
care vor fi verificaţi periodic. Autorităţile regionale pot adopta unele măsuri
suplimentare pentru a limita răspândirea noului virus, precizează Ministerul de
Externe de la Bucureşti. De exemplu, în regiunea Lazio s-a luat hotărârea să
fie testaţi cei care sosesc cu autocarele din România. Iniţial, testarea era
voluntară.
Totodată, Germania a declarat anumite regiuni din România şi
Bulgaria ca zone de risc, după o creştere a infecţiilor cu noul coronavirus.
Ministerul de Externe al Germaniei a emis un avertisment împotriva călătoriilor
în regiunile româneşti Argeş, Bihor, Buzău, Neamţ, Ialomiţa, Mehedinţi şi
Timiş. Călătorii care intră în Germania din aceste zone vor fi obligatoriu
testaţi pentru coronavirus, iar dacă sunt testaţi pozitiv, vor sta în carantină
două săptămâni. Germania a desemnat aproximativ 130 de ţări ca fiind cu risc
ridicat, inclusiv Turcia, Egiptul şi Statele Unite. Pe de altă parte, TAROM va
opera joi, 13 august, un zbor special de repatriere Bucureşti-Beirut-Bucureşti
– anunţă compania într-o postare pe facebook. Tariful este de 230 de euro cu
toate taxele incluse plus 50 de dolari taxa pentru testul COVID.
O
delegație a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni condusă de
secretarul de stat Ovidiu Burdușa a vizitat, săptămâna trecută, câteva dintre
orașele în care s-au format comunități importante și asociații ale românilor.
La Berlin, delegația a avut o întrevedere cu membri ai diasporei academice și
ai rețelelor profesionale – profesori universitari, cercetători, oameni de
cultură, doctori în științe, precum și reprezentați ai mediului asociativ.
Gazda reuniunii de la Ambasada României în Germania a fost ambasadorul Emil
Hurezeanu. Discuțiile s-au referit la obiectivele DRP, la finanțările
nerambursabile acordate și la proiectele în beneficiul comunităților de români
din străinătate.
Principalele probleme ale comunității românești din Germania,
precum și situațiile speciale provocate de pandemia COVID-19 au fost, de
asemenea, pe agenda întrevederii. Delegația DRP a luat parte și la o întâlnire
cu reprezentanți ai comunității românești din Nürnberg, oraș în a cărui zonă
metropolitană trăiesc aproximativ 40.000 de români, potrivit datelor statistice
recente. Ovidiu Burdușa a apreciat eforturile asociațiilor și centrelor care
derulează activități pentru păstrarea și promovarea identității românești și
le-a încurajat să acceseze programele de finanțare puse la dispoziție de DRP.
Mediul asociativ românesc din capitala landului Bavaria, Munchen, a fost un alt
punct pe agenda vizitei oficiale. Delegația DRP a discutat cu reprezentanți ai
comunității de acolo și a vizitat, apoi, Mitropolia Ortodoxă Română a
Germaniei, Europei Centrale și de Nord, precum și noul Centru Ortodox Românesc,
cel mai amplu proiect de infrastructură al Mitropoliei.
Proiectul
sociopoetic soundscapes, care se desfăşoară în perioada 10 – 28 august pe
reţelele de socializare ale ICR Bruxelles, reuneşte membri tineri ai
comunităţii artistice româneşti contemporane, reprezentând sinteza stilurilor
şi direcţiilor care au marcat dezvoltarea culturii române în ultimii ani.
Anastasia Gavrilovici (poetă, traducătoare, critic literar), Petra Binder
(coregraf, dramaturg, dansatoare, artistă performativă), Ada Galeş (actriţă),
Teona Galgoţiu (poetă, artistă vizuală şi multimedia), Flavia Dima (critic de
film, artistă vizuală), Robert Gabriel Elekes (poet, traducător, performer) şi
curatorul proiectului, George Pandrea (compozitor şi producător de muzică
electronică) dezbat problemele individuale şi sociale cu care ne confruntăm în artă
în anul 2020. În cadrul proiectului, sunt difuzate trei videopoeme, care vor
scoate la iveală relaţia dintre soundscape-ul personal/creativ/artistic şi cel
social din momentul actual. Înregistrările vor fi prezentate publicului pe 24,
26 şi 28 august.
Proiectul
expozițional de cercetare și creație O poveste din Nepos, al artistei Mirela
Trăistaru – prezentat, într-un material video, de Institutul Cultural Român
Dimitrie Cantemir din Istanbul, în perioada 7-10 august, pe site și pe
rețelele de socializare. Prezentarea online, cu subtitrare în limba turcă,
aparține autoarei expoziției și curatorului Daniel Sur. Istoricul personal al
Mirelei Trăistaru stă la baza întregului concept al proiectuluI. Publicul a
avut ocazia descoperirii unei expoziții speciale, o inserție de povești și
istorii personale, cutume sociale și culturale, o suprapunere de evenimente,
planuri și de generații din ultimul secol.
