Jurnal românesc – 10.11.2014
Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, şi-a prezentat, luni dimineaţă, demisia din funcţie. Solicitată insistent de preşedintele Traian Băsescu, de Opoziţie şi de numeroase organizaţii non-guvernamentale, demisia survine după ceea ce presa numeşte haosul înregistrat, pe 2 noiembrie, la secţiile de votare din străinătate organizate pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale, când sute de alegători n-au putut vota. Sâmbătă, Biroul Electoral Central precizase că nu există impedimente legale privind înfiinţarea de noi secţii în străinătate, fapt infirmat de ministrul Corlăţean. Acesta afirmă că părăseşte funcţia pentru a nu fi nevoit ca, la presiunile adversarilor politici, să încalce legea. Manifestaţii de solidaritate cu românii din străinătate au avut loc, la acest sfârşit de săptămână, în faţa sediului ministerului de Externe de la Bucureşti, precum şi la Cluj, Timişoara, Iaşi, Braşov şi Râmnicu-Vâlcea. Participanţii au cerut autorităţilor să asigure condiţii pentru ca românii din diaspora să-şi poată exercita dreptul de vot.
Bogdan Matei, 10.11.2014, 12:16
Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, şi-a prezentat, luni dimineaţă, demisia din funcţie. Solicitată insistent de preşedintele Traian Băsescu, de Opoziţie şi de numeroase organizaţii non-guvernamentale, demisia survine după ceea ce presa numeşte haosul înregistrat, pe 2 noiembrie, la secţiile de votare din străinătate organizate pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale, când sute de alegători n-au putut vota. Sâmbătă, Biroul Electoral Central precizase că nu există impedimente legale privind înfiinţarea de noi secţii în străinătate, fapt infirmat de ministrul Corlăţean. Acesta afirmă că părăseşte funcţia pentru a nu fi nevoit ca, la presiunile adversarilor politici, să încalce legea. Manifestaţii de solidaritate cu românii din străinătate au avut loc, la acest sfârşit de săptămână, în faţa sediului ministerului de Externe de la Bucureşti, precum şi la Cluj, Timişoara, Iaşi, Braşov şi Râmnicu-Vâlcea. Participanţii au cerut autorităţilor să asigure condiţii pentru ca românii din diaspora să-şi poată exercita dreptul de vot.
La Bucureşti a fost lansat Acordul de Parteneriat între România şi Comisia Europeană, document care reglementează modul în care vor fi folosite fondurile europene alocate în intervalul 2014-2020. În perioada menţionată, România va primi de la UE aproximativ 43 de miliarde de euro, din care aproape 22 de miliarde sunt fonduri de coeziune. Banii ar urma să fie folosiţi pentru proiecte de infrastructură, în sănătate şi educaţie, dezvoltarea şi modernizarea comunităţilor locale, crearea de noi locuri de muncă şi pentru a recupera decalajele de dezvoltare faţă de Uniunea Europeană.
Prezentă la lansarea Acordului de Parteneriat, comisarul european pentru Politică Regională, Corina Creţu, a anunţat că Bucureştiul va beneficia, în următorii cinci ani, de sprijin din partea Comisiei Europene şi pentru cercetare şi dezvoltare. Ea a spus că o a doua tranşă, de peste 110 milioane de euro, din banii alocaţi de forul comunitar construirii, la Măgurele, lângă Bucureşti, a celui mai mare laser din lume, va fi disponibilă cel mai probabil în 2015. Clădirea care va adăposti laserul va fi finalizată anul viitor, iar la noul centru vor lucra cercetători din întreaga lume.
Sâmbătă au fost inaugurate trei noi puncte de trecere a frontierei dintre România şi Serbia. Amenajate în localităţile timişene Lunga, Valcani şi Foeni, acestea vor funcţiona în regim permanent. Deschiderea lor a fost solicitată în repetate rânduri de autorităţile locale din cele două ţări, fiindcă în zonă trăiesc zeci de mii de locuitori ai Banatului istoric care au rude de cealaltă parte a graniţei. Riveranii români din mediul rural merg să lucreze în campaniile agricole în Serbia, iar sârbii vin la muncă în construcţii, mai ales în sezonul estival. În context, Guvernul de la Bucureşti şi-a reiterat sprijinul pentru admiterea Serbiei în Uniunea Europeană. Susţinător consecvent al acestei cauze, România este unul dintre cele cinci state membre ale Uniunii care n-au recunoscut independenţa fostei provincii sârbe Kosovo, cu populaţie majoritar albaneză. Bucureştiul pledează, însă, pentru respectarea drepturilor minoritaţilor etnice din ţara vecină, in special ale numeroasei comunităţi româneşti din Voivodina şi Valea Timocului.
Guvernul României a promis că va aloca fonduri pentru reabilitarea şi repararea Casei Aron Pumnul din Cernăuţi. Vechi de circa două secole şi abandonat în urmă cu câţiva ani de ultimul locatar, imobilul este foarte deteriorat. Găzduit de marele său profesor bucovinean, acolo a locuit, în adolescenţă, Mihai Eminescu. Pe de altă parte, Bucureştiul a anunţat că pentru şcolile româneşti din nordul Bucovinei vor fi trimise din ţară microbuze şcolare, manuale şi cărţi.
