Jurnal românesc – 11.05.2026

România a atras 108 miliarde de euro de la Uniunea Europeană şi a contribuit la bugetul comunitar cu 36 de miliarde de euro - a declarat ministrul interimar al Investiţiilor şi Proiectelor Europene în guvernul demis de la București, Dragoş Pîslaru.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Bogdan Matei, 11.05.2026, 11:22

România a atras 108 miliarde de euro de la Uniunea Europeană şi a contribuit la bugetul comunitar cu 36 de miliarde de euro – a declarat ministrul interimar al Investiţiilor şi Proiectelor Europene în guvernul demis de la București, Dragoş Pîslaru. Discutăm de peste 72 de miliarde de euro nete pentru România – a adăugat ministrul, potrivit căruia am intrat la 44% din media Uniunii Europene PIB pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare, iar acum suntem la peste 80%. Am întrecut în acest proces ţări cum ar fi Cehia, Portugalia, Grecia, iar lucrurile acestea ne fac să fim o poveste de succes la nivel european – conchide Pîslaru.

* * *

Autorităţile din Republica Moldova au decis să introducă, de pe 1 iulie, taxe şi impozite pentru agenţii economici din regiunea separatistă pro-rusă Transnistria – anunţă, într-un interviu acordat AGERPRES din România vecină, vicepremierul pentru Reintegrare în guvernul de la Chișinău, Valeriu Chiveri. Noile taxe percepute de la societăţile aflate pe teritoriul din stânga Nistrului vor fi utilizate pentru susţinerea populaţiei din regiune – precizează Chiveri. El spune că peste 25.000 de persoane trec zilnic aşa-zisa frontieră dintre Transnistria şi Republica Moldova, pentru a merge la muncă sau la şcoală. Chiveri recunoaşte că reintegrarea costă şi speră ca, împreună cu Uniunea Europeană, să fie găsite sursele de finanţare pentru a acoperi nevoile de revenire a Transnistriei sub controlul autorităților legitime de la Chișinău. „România a fost tot timpul alături de noi şi, mai ales, este o ţară care înţelege cel mai bine realităţile din Republica Moldova, mentalitatea, ţinând cont de trecutul şi istoria comună, şi limba comună, şi cultura, tradiţiile” – mai declară vicepremierul Chiveri.

* * *

71,9% dintre români ar vota da în cadrul unui referendum pentru unirea cu Republica Moldova, în timp ce 21,4% s-ar pronunţa împotrivă – relevă Barometrul Informat.ro, realizat de INSCOP Research și citat de mass-media de la București. 70,6% dintre subiecţii sondajului consideră că „locuitorii din Republica Moldova sunt români de o limbă şi de un neam cu noi, separaţi de România doar de istoria recentă”, 25,5% au opinat că locuitorii din Republica Moldova sunt un popor separat, cu o limbă diferită şi cu propria lor soartă. Potrivit directorului Inscop Research, Remus Ştefureac, tema unirii Republicii Moldova cu România pare să fi depăşit zona nostalgiei istorice şi să se fi transformat într-un reper identitar larg acceptat în societatea românească. „Susţinerea Unirii începe să fie redefinită nu doar prin argumente exclusiv istorice, ci tot mai mult prin argumente de securitate, apartenenţă europeană şi stabilitate regională” – mai afirmă sociologul Ştefureac.

* * *

La 9 mai 1905, dând curs demersurilor energice ale (Regatului) României, sultanul Abdul Hamid al II-lea emitea la Constantinopol un Decret imperial (numit turceşte Iradea), prin care românii din Imperiul Otoman, care cuprindea atunci o bună parte a Peninsulei balcanice, erau recunoscuţi oficial drept naţiune, distinctă de cea elenă ortodoxă. Astfel, românii de viţă meglenoromână şi aromână căpătau drepturi depline pe planul administraţiei locale, precum şi pe plan şcolar şi bisericesc. Au fost încununate decenii de eforturi susţinute ale Societăţii de Cultură Macedo-Română, continuatoarea Comitetului Macedo-Român înfiinţat în 1860 – prima formă de organizare civică modernă din România. Astăzi, în contextul deficitului de forţă de muncă din România, se impune o măsură firească şi justă: acordarea dreptului la cetăţenie română tuturor macedo-românilor şi megleno-românilor din Balcani care îşi doresc acest lucru. Nu este doar o politică pragmatică, ci şi un act de reparaţie istorică şi de reafirmare a unităţii noastre culturale. În acelaşi spirit, statul român trebuie să sprijine activ păstrarea identităţii românilor din Balcani – afirmă deputatul naționalist Tudor Ionescu.

* * *

Selecţionata feminină a României a obținut medaliile de bronz la Campionatele Mondiale de tenis de masă pe echipe din Marea Britanie, de la Londra, după ce a fost învinsă în semifinale de China, cu scorul de 3-0. E prima medalie a României la Mondiale după un sfert de secol, de la bronzul cucerit în 2000 la Kuala Lumpur, în Malaiezia. Echipa României a fost formată din Bernadette Szocs (locul 26 mondial), Elizabeta Samara (44), Andreea Dragoman (57), Elena Zaharia (106) și Adina Diaconu (145). Toate componentele echipei Chinei sunt jucătoare de Top 10 mondial. România se află pe locul trei într-o ierarhie mondială all-time, cu cinci medalii de aur, patru de argint şi cinci de bronz, după China şi Japonia. Competiția de la Londra a reunit 64 de echipe masculine şi 64 de echipe feminine din întreaga lume, la o ediţie aniversară, care a marcat 100 de ani de la primele Campionate Mondiale, de la constituirea federației internaționale de specialitate şi a Federaţiei Române de Tenis de Masă (FRTM).