Jurnal românesc – 11.10.2016 UPDATE
In perspectiva scrutinului parlamentar din 11 decembrie,
Poşta Română va expedia cele mai multe buletine de vot către alegători români
din Spania – 2794 -, Italia – 1228 – şi Republica Moldova – 880, a anunţat,
marţi, operatorul poştal naţional. 8.890 de cetăţeni români s-au înscris în
Registrul Electronic, provenind din 55 de ţări, de pe toate continentele. Topul
ţărilor cu cei mai mulţi alegători prin intermediul votului prin corespondenţă
este completat de Germania, cu 618 alegători -, urmată de Regatul Unit al Marii Britanii
şi al Irlandei de Nord, cu 594, Franţa, cu 561, Elveţia, cu 237, Austria, cu
250, SUA, cu 226, Danemarca, 169, Canada, cu 162, si Australia, cu 115. Cel mai scurt drum extern al unui buletin de vot va fi
de aproximativ 300 de kilometri, către Bulgaria, şi va fi parcurs într-o
singură zi, în timp ce drumul cel mai lung va fi de aproximativ 21.400 de
kilometri, către un alegător din Vanuatu. Alegătorilor care au optat să
voteze prin corespondenţă şi s-au înscris în Registrul Electoral le vor fi
expediate, prin Poşta Română (cu confirmare de primire), următoarele documente
necesare votării: un plic exterior autoadresat, un plic interior, un autocolant
cu menţiunea ‘votat’, certificatul de alegător, buletinul de vot prin
corespondenţă şi instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot. Potrivit
legii, Poşta Română asigură trimiterea documentelor către alegători până cel
târziu cu 30 de zile înaintea datei alegerilor.
Leyla Cheamil, 11.10.2016, 19:21
In perspectiva scrutinului parlamentar din 11 decembrie,
Poşta Română va expedia cele mai multe buletine de vot către alegători români
din Spania – 2794 -, Italia – 1228 – şi Republica Moldova – 880, a anunţat,
marţi, operatorul poştal naţional. 8.890 de cetăţeni români s-au înscris în
Registrul Electronic, provenind din 55 de ţări, de pe toate continentele. Topul
ţărilor cu cei mai mulţi alegători prin intermediul votului prin corespondenţă
este completat de Germania, cu 618 alegători -, urmată de Regatul Unit al Marii Britanii
şi al Irlandei de Nord, cu 594, Franţa, cu 561, Elveţia, cu 237, Austria, cu
250, SUA, cu 226, Danemarca, 169, Canada, cu 162, si Australia, cu 115. Cel mai scurt drum extern al unui buletin de vot va fi
de aproximativ 300 de kilometri, către Bulgaria, şi va fi parcurs într-o
singură zi, în timp ce drumul cel mai lung va fi de aproximativ 21.400 de
kilometri, către un alegător din Vanuatu. Alegătorilor care au optat să
voteze prin corespondenţă şi s-au înscris în Registrul Electoral le vor fi
expediate, prin Poşta Română (cu confirmare de primire), următoarele documente
necesare votării: un plic exterior autoadresat, un plic interior, un autocolant
cu menţiunea ‘votat’, certificatul de alegător, buletinul de vot prin
corespondenţă şi instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot. Potrivit
legii, Poşta Română asigură trimiterea documentelor către alegători până cel
târziu cu 30 de zile înaintea datei alegerilor.
Curtea
Constituţională a amânat, marti, să ia o decizie în ceea ce priveşte sesizările
depuse de mai multe bănci cu privire la Legea dării în plată. Documentul, care
prevede posibilitatea stingerii unui credit ipotecar prin predarea către bancă
a imobilului cu care a fost garantat, a intrat în vigoare în luna mai. Pentru
ca un împrumut sa intra sub incidenţa legii trebuie ca titularul creditului să
fie consumator, nu profesionist, creditul la momentul acordării să nu
depăşească 250 mii de euro sau echivalentul, iar imobilul ipotecat să fie cu
destinaţia de locuinţă. Băncile au anunţat încă de la momentul aprobării că vor
contesta Legea dării în plată la Curtea Constituţională şi au majorat
avansurile pentru creditele ipotecare clasice.
Fiscul a declanşat o campanie de verificare a
locuinţelor închiriate, după ce intenţia a fost anunţată, recent, de şeful
instituţiei, Dragoş Doroş. Controalele se vor desfăşura la sediile asociaţiilor
de proprietari, care au început deja să le solicite celor care au contracte de
închiriere să depună copii vizate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.
Motivul acestei acţiuni este acela că Fiscul a constatat că declararea unor
sume modice este un fenomen şi, prin urmare, impozitele datorate bugetului ar
fi mai mici decât în realitate.
În primele 8 luni ale anului,
exporturile au crescut cu 4 procente, iar importurile cu aproape 7% fata de
aceeaşi perioadă din 2015, a anunţat Institutul Naţional de Statistică.
Deficitul balanţei comerciale, adică nivelul cu care valoarea exporturilor este
întrecută de cea a importurilor, a depăşit 6,1 miliarde de euro, fiind cu peste
1,3 miliarde mai mare decât cel inregistrat în primele 8 luni ale anului
trecut. Trei sferturi din valoarea totală a exporturilor, dar şi din cea a
importurilor, reprezintă schimburi comerciale cu ţări membre ale Uniunii
Europene. Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt
deţinute de maşini şi echipamente de transport, respectiv alte produse
manufacturate.
