Jurnal românesc – 12.03.2024
Ministerul Afacerilor Externe a informat, luni, că a fost publicat, în Monitorul Oficial, ordinul ministrului privind documentele care atestă reşedinţa în străinătate a cetăţenilor români, în vederea exercitării dreptului de vot prin corespondenţă la alegerile pentru preşedintele României sau la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor.
Leila Keamil, 12.03.2024, 11:00
Ministerul Afacerilor Externe a informat, luni, că a fost publicat, în Monitorul Oficial, ordinul ministrului privind documentele care atestă reşedinţa în străinătate a cetăţenilor români, în vederea exercitării dreptului de vot prin corespondenţă la alegerile pentru preşedintele României sau la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor. Lista documentelor care atestă dreptul legal de şedere în străinătate poate fi consultată pe site-ul www.mae.ro.
La alegerile pentru preşedintele României şi la alegerile pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor, cetăţenii români cu drept de vot care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate îşi pot exercita dreptul de vot şi prin corespondenţă, prin înscrierea pe un formular online aflat pe site-ul gestionat de Autoritatea Electorală Permanentă, începând cu 1 aprilie. Pentru a se putea înregistra cu opţiunea votului prin corespondenţă, alegătorii români din străinătate trebuie să încarce pe acest site şi o copie scanată sau o fotografie a documentului care dovedeşte dreptul legal de şedere, eliberat de autorităţile statului de reşedinţă. De asemenea, la alegerile pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor, cetăţenii români cu reşedinţa în străinătate pot vota la secţiile de votare organizate în afara ţării numai dacă prezintă un document eliberat de autorităţile străine care atestă dreptul legal de şedere în ţara respectivă. MAE precizează că la alegerile pentru Parlamentul European nu este reglementat cadrul legal pentru exercitarea dreptului de vot prin corespondenţă.
Cele peste 300 de biserici româneşti din Italia au în atenţie şi cea de-a doua generaţie de conaţionali, copiii români născuţi în Peninsulă. Potrivit corespondentei Radio România, la Sanremo, unde, chiar dacă sunt numai 1.000 de conaţionali cu rezidenţă, preotul Mihai Claudiu a reuşit să pună bazele unui centru comunitar pentru că, spune el, generaţia a doua are mare nevoie să-şi găsească identitatea. „Mă bucur, pentru că fiecare încearcă să-şi ţină un ritm al trăirii creştine şi, atunci, activitatea noastră este foarte acordată pe nevoile fiecăruia, iar preotul este obligat să ţină seama de exigenţele fiecărei persoaneˮ, a spus preotul Mihai Claudiu. Acesta a adăugat că biserica este frecventată atât de români, cât și de albanezi sau ucraineni. Preotul a mai spus că, de regulă, activităţile bisericilor din diaspora se centrează pe week-end, când se desfășoară şcoala de duminică. Părintele a precizat că, la Sanremo, cu ajutorul Departamentului Românilor de Pretutindeni, este în pregătire un centru care va avea săli de activităţi, muzică, tradiţii româneşti, sală de joacă şi un parc tematic al culturii româneşti.
În cadrul programelor dedicate cunoașterii României și promovării identității culturale românești, Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” a reluat cursurile online gratuite consacrate etnicilor români din Ucraina, anunță BucPress. Până pe 15 iunie, vor fi susținute, în fiecare sâmbătă, cursuri de istorie și geografie a României, precum și o serie de activități cu rol educativ și cultural. Proiectul își propune dezvoltarea curiozității și interesului pentru descoperirea patrimoniului cultural, istoric și natural, care definește spațiul identitar românesc.
Festivalul Internațional de Film de la Sofia, în parteneriat cu Institutul Cultural Român, prezintă cinci producții cinematografice românești la cea de-a 28-a ediție a evenimentului, care se va desfășura în capitala Bulgariei, dar și în Plovdiv, Burgas și Varna, în perioada 13 – 31 martie. Deschiderea oficială va avea loc în data de 13 martie. Anul acesta, filmele Captura, regia Adi Voicu, și Horia, regia Ana-Maria Comănescu, vor fi prezentate în secțiunea International Competition, iar Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii, semnat de Radu Jude, și Libertate, regia Tudor Giurgiu, în secțiunea Balkan Competition. Juriul internațional îi are în componență pe regizorul maghiar Szabolcs Hajdu (președinte), regizoarele Tinatin Kajrishvil (Georgia) și Zornitsa Sofia (Bulgaria), actorul Dimitar Marinov (SUA-Bulgaria) și directorul European Film Market, Dennis Ruh (Germania). Cinematografia românească a fost prezentă în mod constant cu sprijinul ICR și al Ambasadei României în Republica Bulgaria la Sofia International Film Festival, filmele regizorilor români fiind premiate la diferite secțiuni ale Festivalului de-a lungul timpului.
