Jurnal românesc – 12.04.2016
Preşedintele Klaus Iohannis, guvernatorul BNR,
Mugur Isărescu, şi premierul Dacian Cioloş ocupă primele trei poziţii în topul
încrederii în personalităţile publice, potrivit unui sondaj făcut de INSCOP, la
comanda publicaţiei ADEVĂRUL. În pofida faptului că se menţine în continuare pe
prima poziţie în topul încrederii, Klaus Iohannis înregistrează o scădere
semnificativă a capitalului de încredere de care beneficiază din partea
românilor. Astfel, în luna martie, 51,2% dintre respondenţi au afirmat că au
încredere multă şi foarte multă în şeful statului, faţă de 59,8% în noiembrie
2015. Sondajul INSCOP a fost realizat în perioada 21 – 28 martie.
Florentin Căpitănescu, 12.04.2016, 12:30
Preşedintele Klaus Iohannis, guvernatorul BNR,
Mugur Isărescu, şi premierul Dacian Cioloş ocupă primele trei poziţii în topul
încrederii în personalităţile publice, potrivit unui sondaj făcut de INSCOP, la
comanda publicaţiei ADEVĂRUL. În pofida faptului că se menţine în continuare pe
prima poziţie în topul încrederii, Klaus Iohannis înregistrează o scădere
semnificativă a capitalului de încredere de care beneficiază din partea
românilor. Astfel, în luna martie, 51,2% dintre respondenţi au afirmat că au
încredere multă şi foarte multă în şeful statului, faţă de 59,8% în noiembrie
2015. Sondajul INSCOP a fost realizat în perioada 21 – 28 martie.
Purtătorul de
cuvânt al Comisiei Europene, Mina Andreeva, a declarat că România şi
Bulgaria îndeplinesc toate condiţiile pentru aderarea la Spaţiul Schengen.
Acum, va fi necesară o decizie în unanimitate a ţărilor membre, a mai spus
Andreeva, într-o conferinţă de presă desfăşurată la Bruxelles. Preşedintele
Klaus Iohannis a declarat, în mai multe rânduri, că România îşi menţine
obiectivul aderării la spaţiul Schengen, în ciuda problemelor provocate de
fenomenul migraţiei.
Senatul a respins propunerea deputatului
Remus Cernea ca Statul să nu finanţeze construirea Catedralei Mântuirii
Neamului. Proiectul lui Cernea prevedea ca fondurile destinate construcţiei să
fie asigurate de Patriarhia Bisericii Ortodoxe Romane, fără contribuţii din
bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor, al administraţiei publice locale sau
al altor instituţii publice. Potrivit lui Cernea, în ultimii 26 de ani a
existat un exces de resurse publice alocate construcţiei de noi biserici. Pe de
altă parte, Senatul a adoptat proiectul de lege care prevede introducerea
cărţii electronice de identitate ca document de călătorie pe baza căruia
cetăţenii români minori pot călători în statele membre ale Uniunii Europene. O
altă prevedere se referă la exprimarea unui singur acord al părinţilor pentru
mai multe călătorii şi pe o perioadă de până la 3 ani, fără menţionarea
destinaţiilor. În ambele cazuri, Camera Deputaţilor este for decizional.
Proiectul legii dării în plată,
aflat pentru reexaminare în Parlament, va intra, săptămâna aceasta, în dezbaterea
plenului Camerei Deputaţilor. În
forma aprobată de deputaţii jurişti, actul normativ nu se aplică programului
Prima casă şi nici creditelor care au depăşit, la momentul acordării, 250 de
mii de euro. Vor putea apela la darea în plată cei care au contractat un
împrumut pentru achiziţionarea sau construirea unei locuinţe, precum şi cei
care au garantat creditul cu un imobil care are destinaţie de locuinţă. Legea se aplică şi celor aflaţi în executare silită, însă
nu vor beneficia de sprijin cei care au fost condamnaţi printr-o hotărâre
definitivă pentru infracţiuni în legătură cu creditul respectiv. Şi în acest
caz, Camera Deputaţilor este for decizional.
