Jurnal românesc – 12.05.2025

Numărul total al copiilor din România care aveau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate era, la sfârşitul lunii decembrie 2024, de 8.074, cu 821 mai puţini comparativ cu situaţia de la finele lunii septembrie 2024, conform datelor centralizate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA).

Leyla Cheamil, 12.05.2025, 11:22

Numărul total al copiilor din România care aveau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate era, la sfârşitul lunii decembrie 2024, de 8.074, cu 821 mai puţini comparativ cu situaţia de la finele lunii septembrie 2024, conform datelor centralizate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA). De asemenea, numărul copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate a coborât la 54.798 la finele lunii decembrie 2024, de la 58.007 la 30 septembrie 2024.

Dintre cei 8.074 de copii cu ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate, 7.440 se aflau în îngrijirea rudelor de până la gradul IV, fără măsuri de protecţie, restul fiind plasaţi la un asistent maternal, servicii de tip rezidenţial sau alte familii ori persoane. Conform sursei citate, un număr de 40.357 de copii aveau un părinte plecat la muncă în străinătate (42.298 la 30 septembrie 2024), iar dintre aceştia 38.761 de copii erau în grija rudelor până la gradul IV, fără măsură de protecţie. În acelaşi timp, 933 de copii se aflau în sistemul de protecţie specială, cum ar fi în grija unui asistent maternal, în servici de tip rezidenţial sau la alte familii/persoane.

* * *

Departamentul pentru Românii de Pretutindeni în parteneriat cu Serviciul de Telecomunicații Speciale, implementează proiectul „Servicii digitale inteligente pentru românii de pretutindeni”. Cofinanțat de Uniunea Europeană, proiectul se implementează în perioada 06.03.2025 – 05.03.2028. Obiectivul general îl reprezintă digitalizarea serviciilor oferite de Departament românilor de pretutindeni și modernizarea instrumentelor informatice pe care se bazează acestea. Printre obiectivele specifice se numără serviciul de acordare de finanțări nerambursabile pentru protecția drepturilor și libertăților românilor din afara granițelor, susținerea, protejarea și promovarea identității culturale, etnice, lingvistice și religioase a românilor de pretutindeni.

Un alt obiectiv îl constituie realizarea serviciului „Informare oportunități pentru românii de pretutindeni” – serviciu de informare cu privire la oportunitățile de care pot beneficia, în România sau în afara țării, românii de pretutindeni. Valoarea totală a contractului de finanțare, egală cu valoarea totală eligibilă a proiectului, este de peste 65.500.000 de lei.

* * *

În anul școlar 2024–2025, , în regiunea Odesa mai funcționează 17 școli în care se predă limba română, potrivit Administrației Regionale de Stat citată de BucPress. Dintre acestea, învățământul integral în limba română se desfășoară doar într-o singură instituție – Liceul din Borisăuca, aflat sub autoritatea Consiliului Orășenesc Tatarbunar, raionul Cetatea Albă (Bilgorod-Dnistrovsk). Dintre celelalte 16 școli, două nu au nicio clasă cu predare în limba română: Liceul din Anadol și Școala de cultură generală de treaptă I–III din Ceamașir. Celelalte 14 școli sunt, în acest an școlar, mixte.

În aceste instituții, o parte dintre părinți și-au înscris copiii în clase cu predare în limba de stat (ucraineană), iar alții – în clase cu predare în limba maternă (română). În prezent, în regiunea Odesa există, în total, 118 clase în care copiii învață în limba română, însumând 1.636 elevi.

* * *

România participă la cea de-a 19-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Arhitectură – La Biennale di Venezia cu proiectul „Human Scaleˮ, realizat de artistul Vlad Nancă şi biroul de arhitectură Muromuro Studio, curatoriat de Cosmina Goagea. Expoziţia este deschisă publicului în perioada 10 mai – 23 noiembrie, în două spaţii expoziţionale complementare: Pavilionul României din Giardini della Biennale şi Noua Galerie a Institutului Român pentru Cultură şi Cercetare Umanistică din Veneţia. ICR notează că, în Pavilionul României, vizitatorii vor parcurge un traseu imersiv creat de Muromuro Studio, în care foi translucide conduc între zece siluete sculpturale realizate de Vlad Nancă, inspirate din desene arhitecturale ale secolului al XX-lea.

În Noua Galerie a Institutului Român pentru Cultură şi Cercetare Umanistică din Veneţia, expoziţia continuă cu o arhivă deschisă ce conţine peste 300 de reproduceri ale desenelor de arhitectură, semnate de arhitecţi cunoscuţi sau anonimi din secolul XX. Publicul este invitat la o reflecţie critică asupra felului în care arhitectura a influenţat spaţiul public şi viaţa cotidiană de-a lungul decadelor.