Jurnal românesc – 12.06.2018
România nu
finanţează oameni politici sau organizaţii de partid din Republica. Moldova, a
declarat ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, la ‘Ora Guvernului’ din plenul
Camerei Deputaţilor de la Bucuresti. El a precizat că sprijinul Bucureştiului
este îndreptat spre instituţii şi spre reformele din acest stat. Una dintre
priorităţile României pentru perioada în care va detine preşedinţia Consiliului
Uniunii Europene se referă la consistenţa politicii comunitare în ceea ce
priveşte parteneriatul estic, in special pentru Republica Moldova. Totodată, el
a adăugat că, din păcate, relaţiile României cu Rusia sunt la un nivel extrem
de scăzut din cauza evenimentelor care s-au petrecut în această zonă.
România Internațional, 12.06.2018, 11:25
România nu
finanţează oameni politici sau organizaţii de partid din Republica. Moldova, a
declarat ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, la ‘Ora Guvernului’ din plenul
Camerei Deputaţilor de la Bucuresti. El a precizat că sprijinul Bucureştiului
este îndreptat spre instituţii şi spre reformele din acest stat. Una dintre
priorităţile României pentru perioada în care va detine preşedinţia Consiliului
Uniunii Europene se referă la consistenţa politicii comunitare în ceea ce
priveşte parteneriatul estic, in special pentru Republica Moldova. Totodată, el
a adăugat că, din păcate, relaţiile României cu Rusia sunt la un nivel extrem
de scăzut din cauza evenimentelor care s-au petrecut în această zonă.
O delegație a
Ministerului pentru Românii de Pretutindeni (MRP), condusă de subsecretarul de stat,
Victor Ionescu, a făcut zilele trecute o vizită de lucru în Irlanda. Oficialul
de la Bucureşti a participat la evenimentul organizat de asociația Romanian
Community of Ireland, dedicat anului Centenar și Zilei Românilor, moment prin
care s-au celebrat și 20 de ani de existență a acestei organizații a
comunității românești din Irlanda. Agenda discuţiilor cu reprezentanții
asociației a vizat drepturile, libertățile și responsabilitățile românilor în
calitate de cetățeni europeni, piața forței de muncă și relațiile cu cetățenii
români, precum și importanța asociațiilor din diaspora pentru demararea unor
proiecte dedicate sprijinirii identității naționale. Victor Ionescu a apreciat
coeziunea mediului asociativ românesc din Irlanda, subliniind că acesta
reprezintă un punct de interes pentru autoritățile române atât în context
Brexit, cât și datorită numărului semnificativ de români din această ţară. La
eveniment, alături de delegația MRP, au participat și reprezentanți ai
Ambasadei României în Irlanda.
La Ministerul de Interne a avut loc, luni, o
videoconferinţă cu prefecţii şi cu şefii serviciilor de paşapoarte şi înmatriculări
din România. Principala temă de discuţie a fost legată de modul de organizare a
activităţii pentru perioada de vară, astfel încât să se evite aglomerarea la
ghişeele de eliberare a documentelor de călătorie sau a permiselor de
conducere/certificatelor de înmatriculare. Ministrul de resort, Carmen Dan, a vorbit
despre noua lege care prevede prelungirea termenului de valabilitate a
paşaportului electronic de la 5 la 10 ani. De asemenea, paşapoartele simple
temporare (cele cu valabilitate de 1 an) se vor elibera în 3 zile numai atunci
când există o urgenţă dovedită. Altfel, termenul de eliberare este acelaşi ca
în cazul celui electronic. Legea, aflată în prezent la promulgare, va intra in
vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Ministerul de
Interne a anunţat măsuri administrative pentru a se evita aglomeraţia la
ghişee, printre care, plata la CEC a taxelor pentru paşapoarte, permise şi
plăcuţele de înmatriculare; prelungirea programului de lucru în judeţele unde
se înregistrează un număr mare de cereri pentru eliberarea documentelor de
călătorie; delegarea sau detaşarea de personal; deschiderea unor noi ghişee sau
puncte de lucru.
Proiectul
Caravana identității românești în Valea Timocului, organizat de Institutul
Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, continuă până pe 24 iunie.
In 20 de localități de pe Valea Timocului vor avea loc dezbateri, conferințe și
mese rotunde despre moștenirea culturală românească, despre setul de probleme
și soluții referitoare la menținerea identității naționale în Serbia și
semnificația Centenarului Marii Uniri. Etnografi, reprezentanți ai mediului
asociativ, jurnaliști, preoți și formatori de opinie ai comunității de români
din Serbia de răsărit vor susține prelegeri. Evenimentele se vor derula în
cămine culturale, biblioteci și alte instituții.
