Jurnal românesc – 12.08.2019
Câteva zeci de
mii de oameni au participat, pe 10 august, la un protest paşnic în Piaţa
Victoriei din Bucureşti, care a marcat un an de la manifestaţia diasporei
încheiată cu confruntări violente între jandarmi şi unii protestatari şi cu o
intervenţie în forţă a oamenilor legii. Cei prezenţi în faţa sediului
guvernului au protestat faţă de tergiversarea dosarului 10 august
2018, faţă de unele măsuri din domeniul legislaţiei penale şi au aprins
zeci de candele în memoria fetelor dispărute la Caracal şi a celor care au
murit, în 2015, în incendiul din clubul bucureştean Colectiv.
Sorin Iordan, 12.08.2019, 11:09
Câteva zeci de
mii de oameni au participat, pe 10 august, la un protest paşnic în Piaţa
Victoriei din Bucureşti, care a marcat un an de la manifestaţia diasporei
încheiată cu confruntări violente între jandarmi şi unii protestatari şi cu o
intervenţie în forţă a oamenilor legii. Cei prezenţi în faţa sediului
guvernului au protestat faţă de tergiversarea dosarului 10 august
2018, faţă de unele măsuri din domeniul legislaţiei penale şi au aprins
zeci de candele în memoria fetelor dispărute la Caracal şi a celor care au
murit, în 2015, în incendiul din clubul bucureştean Colectiv.
Manifestanţii au
afişat pancarte cu diverse mesaje, au fluturat steaguri ale României şi ale
Uniunii Europene, au scandat lozinci împotriva jandarmeriei şi politicienilor
aflaţi la putere şi au cerut demisia Guvernului. Mii de oameni au ieşit în
stradă şi în marile oraşe, precum Cluj, Constanţa, Sibiu, Arad, Timişoara, Iaşi
sau Galaţi. Proteste au avut loc şi în afara graniţelor la Berlin, Zurich, Roma
şi Paris, deşi asociaţiile românilor din Italia şi Germania nu au susţinut
mitingul de la Bucureşti. Manifestaţia din capitală a fost organizată de Grupul
de Acţiune Civică Diaspora pentru România.
Problemele cu
care se confruntă românii din comunităţile istorice, aflaţi în pericol de a-şi
pierde identitatea, dar şi cei din Harghita şi Covasna sau care trăiesc în
diaspora, se află pe agenda lucrărilor Universităţii de Vară de la Izvoru
Mureşului, care se desfăşoară în perioada 12-17 august. Tema centrală a evenimentului
este România şi românii de pretutindeni, la un an de la Centenarul Marii
Uniri. Printre subiectele abordate se numără evoluţiile din Republica
Moldova, provocările privind păstrarea identităţii românilor din Ucraina,
politicile de asimilare a românilor de către Serbia, situaţia românilor din
Bulgaria, precum şi priorităţi privind păstrarea şi afirmarea identităţii
naţionale a românilor din judeţele Harghita şi Covasna.
Programul celei de-a
17-a ediţii cuprinde totodată lansări şi prezentări de carte, spectacole
folclorice şi expoziţii de icoane. La lucrări iau parte invitaţi de peste
hotare, români din Covasna, Harghita şi Mureş, reprezentanţi ai statului român,
ai societăţii civile şi ai mass-media. Universitatea de Vară de la Izvoru
Mureşului este organizată de Centrul Cultural Topliţa, cu sprijinul Guvernului
României.
Preşedintele
Autorităţii Electorale Permanente, Constantin-Florin Mituleţu-Buică, a anunţat
că se va întâlni, pe 19 august, cu reprezentanţii a 29 de organizaţii
nonguvernamentale şi grupuri civice care au redactat o scrisoare deschisă prin
care solicită intensificarea măsurilor de promovare a votului în străinătate în
condiţiile în care foarte puţini români din diaspora s-au înregistrat
electronic pentru a participa la scrutinul din toamnă.
Doar 10.039 de alegători
români se înregistraseră până vineri pe portalul www.votstrainatate.ro,
potrivit AEP. Afară sunt 5,6 milioane de cetăţeni, conform Registrului
Electoral sunt 700.000 de cetăţeni cu paşaport, cu domiciliu în străinătate
(…) m-aş fi aşteptat ca cel puţin cei aproape 400.000 care au votat la
europarlamentare să se preînregistreze, a declarat Mituleţu-Buică. AEP
şi-a reluat îndemnul adresat românilor de a opta pentru votul prin
corespondenţă, simplu, sigur şi care elimină aglomeraţia de la urne şi
costurilor deplasării la secţiile de votare. Preînregistrarea pe portalul
votstrainatate.ro se încheie pe 11 septembrie.
Patriarhul
Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a transmis un mesaj cu prilejul
Duminicii migranţilor români, marcată pe 18 august. Cea mai
profundă criză pe care o resimte în prezent ţăranul român este suferinţa
dezrădăcinării sale şi a înstrăinării sale prin emigraţie în străinătate,
lucrând mai mult pentru dezvoltarea altor ţări decât pentru propria patrie.
Locurile natale sunt părăsite de generaţiile tinere, iar solidaritatea dintre
oameni este tot mai redusă, spune patriarhul Daniel.
Patriarhul afirmă
este necesară o mai intensă solidaritate între parohiile urbane şi cele rurale,
între parohiile şi comunităţile de români ortodocşi din străinătate şi din
satele româneşti, precum şi mai multă cooperare cu autorităţile locale,
regionale şi centrale, pentru a susţine şi ameliora viaţa satelor. Biserica
Ortodoxă Română anunţă că susţine satul românesc prin programe de
întrajutorare, inclusiv prin derularea proiectului Sănătate pentru
sate, organizat în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii, şi care a avut,
până în prezent, peste 8.000 de beneficiari, majoritatea vârstnici şi bolnavi.
