Jurnal românesc – 13.05.2014
Cu un procent de 76%, românii se află pe primul lor în topul încrederii în viitorul UE, relevă un Eurobarometru publicat de Comisia Europeană. Pe locurile următoare în acest top se află Malta – cu 71%, Polonia – 70%, Croaţia cu 67% şi Estonia şi Danemarca – câte 66%. Potrivit sondajului, pe ultimele două locuri în topul încrederii în viitorul UE se află Italia şi Grecia. Sondajul mai arată că în 20 din cele 28 de state membre cetăţenii afirmă că se aşteaptă ca situaţia economică din ţara lor de origine să se îmbunătăţească în următoarele douăsprezece luni. La acest capitol, doar 23% dintre români cred că perspectivele economice s-au îmbunătăţit, în timp ce 41% consideră că nu s-a schimbat nimic. Cei mai mulţi europeni care apreciază că perspectivele economice se vor îmbunătăţi sunt maltezii – 46 % şi danezii – 42 %, pe ultimul loc din acest punct de vedere fiind cehii – 14%. Aproape jumătate dintre europeni (49%) cred că şomajul este cel mai important aspect cu care se confruntă în ţara de origine în acest moment.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 13.05.2014, 12:20
Cu un procent de 76%, românii se află pe primul lor în topul încrederii în viitorul UE, relevă un Eurobarometru publicat de Comisia Europeană. Pe locurile următoare în acest top se află Malta – cu 71%, Polonia – 70%, Croaţia cu 67% şi Estonia şi Danemarca – câte 66%. Potrivit sondajului, pe ultimele două locuri în topul încrederii în viitorul UE se află Italia şi Grecia. Sondajul mai arată că în 20 din cele 28 de state membre cetăţenii afirmă că se aşteaptă ca situaţia economică din ţara lor de origine să se îmbunătăţească în următoarele douăsprezece luni. La acest capitol, doar 23% dintre români cred că perspectivele economice s-au îmbunătăţit, în timp ce 41% consideră că nu s-a schimbat nimic. Cei mai mulţi europeni care apreciază că perspectivele economice se vor îmbunătăţi sunt maltezii – 46 % şi danezii – 42 %, pe ultimul loc din acest punct de vedere fiind cehii – 14%. Aproape jumătate dintre europeni (49%) cred că şomajul este cel mai important aspect cu care se confruntă în ţara de origine în acest moment.
Şaptesprezece zimbri vor fi aduşi luna aceasta la Armeniş, în judeţul Caraş Severin, din diferite centre de reproducere din Suedia, Germania, Italia, Belgia şi Elveţia. După o perioadă de adaptare, aceştia vor fi eliberaţi în mediul natural, într-o rezervaţie de aproximativ 160 de hectare. La Armeniş, unde zimbrii trăiau acum sute de ani în sălbăticie, va fi organizat şi un centru de vizitare, care va găzdui materiale informative şi activităţi dedicate mediului înconjurător. Iniţial, animalele ar fi trebuit să fie aduse, în toamna anului trecut, în urma unui protocol încheiat între administraţia locală şi organizaţia World Wide Fund for Nature România. Întârzierea a fost cauzată de finalizarea documentaţiei necesare şi de amenajarea ţarcurilor. Rezervaţia de zimbri din judeţul Caraş-Severin va fi a cincea din ţară şi singura din vestul României. Populaţia de zimbri din ţară este în prezent de o sută de exemplare, iar la nivel european numără cel mult 2.000 de capete.
Banca Naţională a României a lansat un set de monetărie dedicat aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea Şcolii Naţionale de Arte Frumoase, astăzi Universitatea de Arte Bucureşti. Pe lângă monedele aflate în circulaţie, setul conţine şi o medalie din argint de 15,5 grame. Aversul redă portretul pictorului Theodor Aman şi numele acestuia, clădirea Universităţii Naţionale de Arte, sigla instituţiei şi inscripţia 150”. Reversul prezintă imaginea medaliei realizate după un proiect al lui Theodor Aman.
Organizaţia neguvernamentală Mare Nostrum oferă doritorilor ocazia să devină părinţi adoptivi pentru delfinii din Marea Neagră, contra unei donaţii. Banii vor fi folosiţi pentru ocrotirea acestor animale care eşuează în număr tot mai mare pe litoral din cauza poluării şi a plaselor de pescuit abandonate în mare. Adopţia se face la distanţă, contra unei donaţii de 100 de lei pentru un an sau 500 de lei pe viaţă. Cel care adoptă primeşte un certificat şi poate boteza delfinul cu ce nume doreşte. Campania ”Adoptă un delfin” a fost lansată în 2012 şi face parte dintr-un program mai amplu de salvare a cetaceelor din Marea Neagră. În anii trecuţi, 188 de delfini şi-au găsit părinţi adoptivi, iar din banii strânşi au fost cumpărate dispozitive de identificare şi s-au făcut intervenţii de salvare. Mai multe informaţii pot fi găsite pe site-ul organizaţiei, marenostrum.ro.
