Jurnal românesc – 13.06.2016
Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, a avut, weekend-ul trecut, o serie de întâlniri cu autorităţile locale şi comunitatea românească din Sardinia (Italia). Discuţiile s-au axat pe teme de interes pentru reprezentanţii comunităţii din regiune, precum educaţia, dezvoltarea dialogului intercultural, implicarea civică. Oficialul român a evidenţiat rolul educaţiei în formarea tinerelor generaţii şi a subliniat utilitatea completării curriculei existente cu ore facultative de limba română, ca limbă maternă, în învăţământul public italian preuniversitar, o premisă fundamentală pentru păstrarea identităţii naţionale. Totodată, el a prezentat şi noile modalităţi de vot pentru alegerile parlamentare din acest an şi a subliniat importanţa înscrierii în Registrul electoral. În această privinţă, Dan Stoenescu a făcut apel către reprezentanţii mediului asociativ pentru implicare activă în promovarea facilităţilor introduse de noua lege electorală.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Mihai Pelin, 13.06.2016, 13:41
Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, a avut, weekend-ul trecut, o serie de întâlniri cu autorităţile locale şi comunitatea românească din Sardinia (Italia). Discuţiile s-au axat pe teme de interes pentru reprezentanţii comunităţii din regiune, precum educaţia, dezvoltarea dialogului intercultural, implicarea civică. Oficialul român a evidenţiat rolul educaţiei în formarea tinerelor generaţii şi a subliniat utilitatea completării curriculei existente cu ore facultative de limba română, ca limbă maternă, în învăţământul public italian preuniversitar, o premisă fundamentală pentru păstrarea identităţii naţionale. Totodată, el a prezentat şi noile modalităţi de vot pentru alegerile parlamentare din acest an şi a subliniat importanţa înscrierii în Registrul electoral. În această privinţă, Dan Stoenescu a făcut apel către reprezentanţii mediului asociativ pentru implicare activă în promovarea facilităţilor introduse de noua lege electorală.
Forţele Navale Române şi Marina Militară a SUA desfăşoara, până pe 17 iunie, antrenamente pe Marea Neagră pentru exersarea procedurilor standard, în vederea dezvoltării interoperabilităţii dintre flotele celor două state. Marina Militară Română participă la exerciţii cu Fregata Regina Maria, o corvetă, două dragoare maritime, două nave purtătoare de rachete, un elicopter Puma Naval şi o echipă de militari de la Secţia Scafandri pentru Operaţii Speciale. In secvenţele de luptă contra ameninţărilor aeriene vor fi implicate şi trei avioane de vânătoare MiG21 Lancer ale Forţelor Aeriene Române. Partenerul strategic american participă la exerciţii cu Distrugătorul USS Porter care, pe parcursul escalei din Portul Constanţa, are planificate antrenamente secvenţiale pentru exersarea procedurilor standard de comunicaţii cu Marina Militară Română. USS Porter a acostat în Portul Constanţa, pentru prima dată, în anul 2006, iar aceasta este a treia escală în România.
Comisia Europeană a aprobat a doua fază a proiectului Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics” (ELI-NP), de constructie a celui mai puternic laser din lume, la Măgurele, langa Bucuresti. Potrivit unui comunicat dat publicitatii de comisarul eurpean pentru politică regională, Corina Creţu, peste 140 de milioane de euro din Fondul european de dezvoltare regională sunt alocate continuării lucrărilor începute în 2013 si care au termen de finalizare anul 2018. ELI-NP face parte din proiectul de cercetare paneuropean în domeniul laserelor de foarte mare intensitate, derulat în România, Cehia si Ungaria. Corina Creţu apreciază că Uniunea Europeană va avea în câţiva ani o infrastructură şi echipamente de cercetare de ultimă generaţie, iar rezultatele viitoarelor cercetări vor oferi produse şi servicii noi, care vor contribui la dezvoltarea economică a ţării şi a învăţământului românesc.
Autorităţile de la Bucureşti încearcă să-i sprijine pe românii din diaspora care doresc să revină acasă pentru a-şi deschide propria afacere. Ei sunt instruiţi cum să acceseze fonduri europene în cadrul programului ProDiaspora, recent lansat în Italia. Directorul Autorităţii de management din cadrul Ministerului Agriculturii, Daniela Rebega, a precizat că acest proiect cuprinde măsuri atât pentru domeniul agricol, cât şi non-agricol, diverse activităţi meşteşugăreşti sau orice tip de activitate necesară în mediul rural, un coafor, un atelier de croitorie, servicii medicale sau alt gen de servicii. Limita de vârstă există în cazul unei singure măsuri, pentru instalarea tinerilor fermieri, iar aceasta este de 40 de ani. Proiectul ProDiaspora urmează să fie prezentat şi în alte ţări unde trăiesc mari comunităţi de români.
