Jurnal românesc – 13.11.2015
Corina Cristea, 13.11.2015, 12:10
România a fost reprezentată la summitul UE-Africa privind migraţia, desfăşurat în capitala malteză, de preşedintele Klaus Iohannis. La sfârşitul summitului, Uniunea Europeană a anunţat o serie de măsuri menite să restrângă afluxul de migranţi care se deplasează către Europa, venind din Africa. Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat că UE lansează un fond fiduciar de urgenţă în valoare de 1,8 miliarde de euro, care va finanţa proiecte precum formarea profesională, înfiinţarea unor mici afaceri şi combaterea deficitului de alimente. Liderii africani consideră, însă, că suma este prea mică pentru a soluţiona problema ce cauzează fenomenul migraţiei din Africa. Dupa summitul UE-Africa privind migraţia, liderii europeni s-au reunit din nou pentru a analiza modul în care au fost aplicate până acum măsurile convenite în septembrie şi octombrie în chestiunea migraţiei, mai ales în ce priveşte cooperarea cu state terţe, precum Turcia.
Secretarul de stat pentru afaceri strategice din cadrul MAE, Daniel Ioniţă, s-a întâlnit, joi, cu ambasadori şi reprezentanţi ai misiunilor diplomatice ale statelor membre NATO, statelor candidate, partenere ale Alianţei Nord-Atlantice acreditate la Bucureşti, cărora le-a prezentat rezultatele summitului regional din 4 noiembrie de la Bucureşti. Potrivit lui Daniel Ioniţă, reuniunea a permis realizarea unei evaluări comune asupra ameninţărilor şi riscurilor de securitate provenind din vecinătatea estică a NATO. Cele nouă state participante au adoptat un set important de măsuri menite să contribuie la întărirea unităţii, solidarităţii şi coeziunii NATO şi, în acelaşi timp, să răspundă la provocările cu care se confruntă acum Alianţa Nord-Atlantică. La summitul regional au participat preşedinţii Bulgariei, Estoniei, Lituaniei, Letoniei, Poloniei, României, Slovaciei, Ungariei, precum şi preşedintele Camerei Deputaţilor din Cehia.
România a devenit, pe 9 noiembrie, membră a Comisiei ONU pentru Dreptul Comerţului Internaţional, obţinând un mandat de 6 ani, care va fi exercitat în perioada 2016 – 2022. Potrivit unui comunicat al MAE, cele mai importante teme aflate pe agenda comisiei vizează revizuirea notelor privind organizarea procedurilor arbitrale, reducerea obstacolelor legale pentru întreprinderile mici şi mijlocii, soluţionarea disputelor online în tranzacţiile comerciale transfrontaliere, reglementarea evidenţei tranzacţiilor electronice, facilitatea procedurii de insolvenţă transfrontalieră pentru companiile multinaţionale şi o lege model pentru reglementarea garanţiilor reale. Odată cu România au mai fost alese membre: Belarus, Cehia, Polonia, Austria, Italia, Israel, SUA, Turcia, Australia, Spania, Liban, Iran, Thailanda, India, Pakistan, Filipine, Mauritius, Argentina, Brazilia, Chile, Columbia şi Venezuela. România a mai deţinut de două ori calitatea de membru al acestei comisii – în mandatele 1968-1974 şi 1998-2004.
Populaţia României în funcţie de domiciliu era, la 1 iulie 2015, de 22,243 milioane de persoane, în scădere cu 0,3% faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior, arată datele Institutului Naţional de Statistică. În acelaşi timp, fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, persoanele de 65 de ani şi peste depăşind cu aproape 168.000 populaţia tânără din categoria 0-14 ani. Populaţia din mediul urban a fost de 12,549 milioane persoane, în scădere cu 0,3% faţă începutul lunii iulie 2014. Potrivit INS, populaţia feminină a fost de 11,385 milioane de persoane, mai puţin cu 0,3% faţă de aceeaşi dată a anului precedent, în timp ce vârsta medie a populaţiei a fost de 40,8 ani, cu 0,2 ani mai mare decât la 1 iulie 2014.
