Jurnal românesc – 13.11.2024

2024 este primul an în care numărul românilor care au revenit în ţară l-a depăşit pe al celor care au plecat în străinătate, a spus la Londra prim-ministrul Marcel Ciolacu, aflat într-o vizită în Marea Britanie.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Sorin Iordan, 13.11.2024, 11:22

2024 este primul an în care numărul românilor care au revenit în ţară l-a depăşit pe al celor care au plecat în străinătate, a spus la Londra prim-ministrul Marcel Ciolacu, aflat într-o vizită în Marea Britanie. Declaraţia a fost făcută cu ocazia unei întâlniri pe care premierul a avut-o cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Regatul Unit. Ciolacu a spus că statul român trebuie să vină cu programe pe termen mediu pentru cei care doresc să se repatrieze, de la scutiri de impozite până la facilităţi pentru a-şi deschide o afacere. La Londra, şeful guvernului României participă la Forumul Economic România-Marea Britanie şi se întâlneşte cu omlogul britanic Keir Starmer, cu preşedintele Camerei Comunelor, Sir Lindsay Hoyle, şi cu Lordul Primar al Londrei, Alastair King. Este prima vizită a unui premier român în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord după 17 ani.

* * *

Aproximativ 200 de plicuri cu voturi prin corespondenţă pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale au fost primite şi sunt „în aşteptare” până la momentul în care vor fi numărate voturile, a declarat preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă. Acesta a adăugat că 6.650 de cetăţeni români din străinătate au primit plicuri pentru votarea prin corespondenţă, iar aceştia trebuie să îşi trimită opţiunea cel mai târziu cu două zile înainte de începerea votului fizic. În caz contrar sau în cazul în care cetăţenii din străinătate semnalează că au votat greşit prin corespondenţă, aceştia pot vota la cea mai apropiată secţie de votare din ţara de reşedinţă. 950 de secţii vor fi organizate în străinătate, iar din acestea 140 au fost desemnate să gestioneze plicurile cu voturi prin corespondenţă, a declarat şi ministrul român de externe Luminiţa Odobescu. Lista celor 950 de secţii de votare organizate în străinătate şi adresele sediilor acestora poate fi consultată pe site-ul mae.ro. Votarea în străinătate la primul tur al alegerilor prezidenţiale se va desfăşura pe parcursul a trei zile: începând de vineri, 22 noiembrie, până duminică, 24 noiembrie, între orele locale 7.00 şi 21.00. Votarea în străinătate la alegerile parlamentare va avea loc pe parcursul a două zile: sâmbătă, 30 noiembrie, şi duminică, 1 decembrie, în acelaşi interval orar.

* * *

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate şi persoanelor persecutate din motive etnice de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945. Actul normativ vizează stabilirea unei reguli generale potrivit căreia acordarea de drepturi să se facă începând cu data de întâi a lunii următoare depunerii cererii la agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială, respectiv a Municipiului Bucureşti, de către decidenţii direcţi, sub rezerva îndeplinirii condiţiilor legale, deci indiferent de data la care se eliberează actele oficiale doveditoare de către organele competente deţinătoare de arhivă. Textul legii mai stipulează că documentele şi actele oficiale care însoţesc cererile pentru stabilirea drepturilor persoanelor persecutate din motive etnice de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 sunt scutite de apostilare sau supralegalizare.

* * *

Camera Deputaţilor a adoptat, în calitate de for decizional, proiectul privind instituirea Zilei prizonierilor de război români în data de 24 august. Proiectul, care a primit 235 voturi „pentru” şi o abţinere, completează legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război. Conform textului, această zi este instituită „în semn de recunoştinţă şi în memoria sacrificiilor făcute de prizonierii de război români din cel de-al Doilea Război Mondial, nevoiţi să suporte ororile şi tratamentul inuman din lagărele de muncă forţată şi pentru devotamentul acestora faţă de România, neacceptând să-şi trădeze patria”. Cu acest prilej, Guvernul, administraţiile publice locale şi celelalte instituţii ale statului pot organiza programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi ceremonii oficiale sau militare dedicate prizonierilor de război români. De asemenea, la solicitarea autorităţilor, garnizoanele Ministerului Apărării Naţionale pot participa la evenimentele organizate în unităţile administrativ-teritoriale ale României.