Jurnal românesc – 14.03.2014
România contează pe sprijinul Italiei în privinţa aderării la spaţiul Schengen, a declarat, joi, la Roma, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, în cadrul unei întâlniri cu omologul său italian, Laura Boldrini. Pe de altă parte, Valeriu Zgonea a exprimat interesul României pentru sporirea investiţiilor italiene în domenii strategice precum energia, proiectele de infrastructură, agricultura şi noile tehnologii si si-a exprimat satisfacţia pentru interesul companiilor italiene de a investi în România, în ciuda crizei economice şi financiare. La rândul sau, oficialul italian a apreciat contribuţia reprezentanţilor comunităţii româneşti la dezvoltarea economiei italiene si a condamnat accentele xenofobe din media care, în anumite situaţii, au generat o imagine negativă asupra tuturor membrilor comunităţii româneşti. Valeriu Zgonea s-a mai întâlnit cu preşedintele Senatului italian, Pietro Grasso şi cu Secretarul de stat pentru Afaceri Europene, Sandro Gozi. Ei au subliniat relaţiile excelente dintre România şi Italia. Valeriu Zgonea se află, pana pe 15 martie, într-o vizită oficială în Italia, unde participă la conferinţa internaţională „Valorile Europei”, organizată de Camera Deputaţilor a Parlamentului italian, împreună cu Parlamentul Greciei, ţară care deţine preşedinţia UE.
Leyla Cheamil, 14.03.2014, 12:07
România contează pe sprijinul Italiei în privinţa aderării la spaţiul Schengen, a declarat, joi, la Roma, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, în cadrul unei întâlniri cu omologul său italian, Laura Boldrini. Pe de altă parte, Valeriu Zgonea a exprimat interesul României pentru sporirea investiţiilor italiene în domenii strategice precum energia, proiectele de infrastructură, agricultura şi noile tehnologii si si-a exprimat satisfacţia pentru interesul companiilor italiene de a investi în România, în ciuda crizei economice şi financiare. La rândul sau, oficialul italian a apreciat contribuţia reprezentanţilor comunităţii româneşti la dezvoltarea economiei italiene si a condamnat accentele xenofobe din media care, în anumite situaţii, au generat o imagine negativă asupra tuturor membrilor comunităţii româneşti. Valeriu Zgonea s-a mai întâlnit cu preşedintele Senatului italian, Pietro Grasso şi cu Secretarul de stat pentru Afaceri Europene, Sandro Gozi. Ei au subliniat relaţiile excelente dintre România şi Italia. Valeriu Zgonea se află, pana pe 15 martie, într-o vizită oficială în Italia, unde participă la conferinţa internaţională „Valorile Europei”, organizată de Camera Deputaţilor a Parlamentului italian, împreună cu Parlamentul Greciei, ţară care deţine preşedinţia UE.
Trei programe de protecţie a mediului vor fi derulate, în România, prin intermediul unui grant în valoare de 30 de milioane de euro obţinut prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European. Potrivit ministrului Mediului şi Schimbărilor Climatice, Attila Korodi, banii provin de la trei state donatoare – Islanda, Norvegia şi Liechtenstein. Cele trei programe au ca scop protejarea biodiversităţii, reducerea substanţelor periculoase şi adaptarea la schimbările climatice. Pe 28 iulie 2010, a fost semnat Acordul între Uniunea Europeană şi statele donatoare pentru Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European SEE 2009-2014. Prin acest mecanism, România urmează să beneficieze de o asistenţă financiară de peste 190 milioane de euro.
A XXXI-a ediţie a Târgului de Turism al României reuneste, în perioada 13-16 martie, in Bucuresti, 280 de companii din 24 de ţări, printre care Israel, Bulgaria, Muntenegru, Croaţia, Turcia, Grecia, Ucraina, Austria, Italia, Serbia, Marea Britanie, Ungaria, Olanda, China, Maroc, Malaezia, Egipt. La aceasta editie a targului s-a lansat o campanie de promovare a staţiunii Mamaia, în stilul carnavalurilor braziliene. Spectacolul urmeaza să fie prezentat şi la mai multe târguri internaţionale de turism, printre care cele de la Moscova şi Londra.
Parlamentul European a aprobat alocarea a 2,6 miliarde de euro, în perioada 2014-2020, pentru securizarea frontierelor externe ale Uniunii Europene, iar România urmeaza să primească cel puţin 61 de milioane de euro. Mai mult de jumătate din valoarea acestui fond va reveni statelor membre care aplică prevederile Schengen sub forma unei asistenţe financiare pentru programele lor naţionale de securizare a frontierelor. Aceste programe vor fi completate cu acţiuni coordonate de UE şi cu un mecanism de reacţie rapidă, pentru a face faţă situaţiilor de urgenţă.
