Jurnal românesc – 14.03.2019
Operatorul
aerian român TAROM anunţă că directiva Agenţiei Europene pentru Siguranţa
Aviaţiei de a suspenda zborurile cu aparatele Boeing 737 MAX-8 şi 9 nu
afectează compania, pentru că aceasta nu operează încă astfel de aeronave.
Într-un comunicat transmis presei, TAROM informează că, la ora actuală, dispune
de o flotă de 25 de aeronave, iar cele de tipul 737 MAX 8, comandate la Boeing,
încă nu există deoarece sunt programate să intre în construcţie abia la finalul
anului 2021. Precizarea companiei româneşti vine după ce autorităţile
aeronautice din Marea Britanie, Franţa, Irlanda, Austria, Olanda, Italia,
Belgia şi Norvegia au suspendat accesul acestui tip de avion în spaţiul lor
aerian. Acestora li s-au alăturat zeci de alte ţări printre care Canada, Singapore,
Australia şi mai nou Statele Unite ale Americii. Consemnarea la sol a
avioanelor Boeing 737 MAX 8 şi MAX 9 are loc după ce un aparat de tipul 737 MAX
8, al companiei Ethiopian Airlines, cu 157 de persoane la bord, s-a prăbuşit
duminică la sud-est de Addis Abeba. Incidentul s-a produs la doar 4 luni după
un accident similar ce a avut loc în Indonezia şi în care a fost implicat un
avion de acelaşi tip al companiei Lion Air, cu 189 de oameni la bord. În urma
ambelor accidente aviatice nu au existat supravieţuitori.
Sorin Iordan, 14.03.2019, 11:15
Operatorul
aerian român TAROM anunţă că directiva Agenţiei Europene pentru Siguranţa
Aviaţiei de a suspenda zborurile cu aparatele Boeing 737 MAX-8 şi 9 nu
afectează compania, pentru că aceasta nu operează încă astfel de aeronave.
Într-un comunicat transmis presei, TAROM informează că, la ora actuală, dispune
de o flotă de 25 de aeronave, iar cele de tipul 737 MAX 8, comandate la Boeing,
încă nu există deoarece sunt programate să intre în construcţie abia la finalul
anului 2021. Precizarea companiei româneşti vine după ce autorităţile
aeronautice din Marea Britanie, Franţa, Irlanda, Austria, Olanda, Italia,
Belgia şi Norvegia au suspendat accesul acestui tip de avion în spaţiul lor
aerian. Acestora li s-au alăturat zeci de alte ţări printre care Canada, Singapore,
Australia şi mai nou Statele Unite ale Americii. Consemnarea la sol a
avioanelor Boeing 737 MAX 8 şi MAX 9 are loc după ce un aparat de tipul 737 MAX
8, al companiei Ethiopian Airlines, cu 157 de persoane la bord, s-a prăbuşit
duminică la sud-est de Addis Abeba. Incidentul s-a produs la doar 4 luni după
un accident similar ce a avut loc în Indonezia şi în care a fost implicat un
avion de acelaşi tip al companiei Lion Air, cu 189 de oameni la bord. În urma
ambelor accidente aviatice nu au existat supravieţuitori.
Agenţia
pentru Sănătate Publică din Republica Moldova transmite că nu există risc
radiologic pentru populaţie, după informaţiile apărute în spaţiul public despre
o posibilă scurgere radioactivă la Uzina metalurgică din Râbniţa aflată în
Transnistria. Agenţia informează că măsurătorile care se fac zilnic nu arată
creşteri peste nivelul de radiaţii caracteristic. Presa de peste Prut a scris
despre incident, care s-ar fi produs la circa 140 de kilometri distanţă de Chişinău,
că ar fi provocat radiaţii care ar fi depăşit de 300 de ori norma admisă.
Potrivit Radio Chişinău, administraţia separatistă de la Tiraspol a încercat să
ascundă avaria care a avut loc se pare la 5 martie şi care a fost confirmată de
către Biroul pentru Politici de Reintegrare al guvernului Republicii Moldova.
Deşi specialiştii de la Chişinău susţin că, în urma măsurătorilor efectuate, nu
au fost constatate abateri de la nivelul de radioactivitate din atmosferă,
speculaţiile curg în valuri pe reţelele de socializare, în unele dintre postări
făcându-se analogii cu avaria de la Cernobâl de acum 30 de ani, când în primele
zile autorităţile sovietice au evitat să facă publică catastrofa. Autorităţile de
la Bucureşti s-au autosesizat în legătură cu incidentul din Transnistria şi au
anunţat că măsurătorile făcute până acum pe teritoriul României nu indică vreun
pericol.
Ambasada României
în Italia a organizat, pe 12 martie, o reuniune cu șefii oficiilor consulare
române din peninsula italiană. Obiectivul întâlnirii a fost de coordonare a
activităților comune desfășurate pe teritoriul țării gazdă, inclusiv în
contextul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Ambasadorul
român George Bologan le-a mulțumit șefilor oficiilor consulare pentru buna
colaborare și pentru eforturile constante depuse în vederea asigurării unor
servicii consulare performante pentru cetățenii români din Italia. Diplomatul a
apreciat, totodată, activitatea acestora în relația cu comunitatea românească
din zona de competență, cu scopul dezvoltării unui dialog permanent și
constructiv, și importanța încurajării implicării active a românilor în viața
comunității locale. Serviciile consulare și disponibilitatea corpului consular
contribuie la creșterea nivelului de calitate a vieții cetățeanului și la
întărirea sentimentului de comunitate și de reprezentare, a mai spus
ambasadorul român. Potrivit Institutului Național de Statistică din Italia,
numărul total de cetățeni români rezidenți în peninsulă era, în 2018, de
aproape 1.200.000.
