Jurnal românesc – 15.11.2024

Aproape trei sferturi dintre români - 72% - sunt îngrijoraţi de creşterea preţurilor, iar mulți dintre ei spun că vor aloca un buget mai mic per achiziţie pentru sărbători, comparativ cu anul 2023, indică rezultatele 2024 Holiday Shopping Report, cel mai recent studiu derulat la nivel european.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Cristea, 15.11.2024, 11:22

Aproape trei sferturi dintre români – 72% – sunt îngrijoraţi de creşterea preţurilor, iar mulți dintre ei spun că vor aloca un buget mai mic per achiziţie pentru sărbători, comparativ cu anul 2023, indică rezultatele 2024 Holiday Shopping Report, cel mai recent studiu derulat la nivel european. Aproape 40% dintre consumatorii români intenţionează să cheltuie între 500 şi 1.000 lei pentru cumpărăturile de Crăciun, aproape un sfert au un buget total alocat de sub 500 lei, în timp ce 22% vor cheltui între 1.000 şi 2.000 de lei anul acesta de sărbători. Studiul relevă că, la nivel european, creşterea costurilor, preţul energiei şi presiunile financiare personale influenţează cumpărătorii să se concentreze asupra cheltuielilor esenţiale, în special asupra alimentelor şi băuturilor. Principala problemă care îi îngrijorează pe români este creşterea preţurilor, urmată de majorarea preţurilor la energie. Sănătatea este pe locul al treilea, urmată îndeaproape, însă, de temerile legate de situaţia financiară proprie.

* * *

Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” de la Chișinău susține inițiativa Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, în colaborare cu Fundația de caritate „Viorica Nagacevschi”, care organizează pe data de 15 noiembrie o serie de evenimente de comemorare a scriitoarei Nina Cassian la cei 100 de ani de la naștere. Născută pe 27 noiembrie 1924, la Galați, Nina Cassian a avut o prodigioasă carieră literară materializată în peste 50 de volume de poezie sau proză, originale sau antologii, în limba română și în limba engleză. Și-a petrecut ultimii aproape treizeci de ani de viață la New York, într-o plecare din țară pe care nu și-a dorit-o. Eforturile sale de a scrie direct în engleză și de a oferi traduceri relevante multora dintre creațiile sale literare scrise anterior au dus la apariția câtorva volume de poezie primite extrem de bine de critica literară internațională. Din suita de evenimente ce se vor desfășura pe parcursul zilei de 15 noiembrie fac parte simpozionul internațional „Memoria ca zestre: 100 de ani de la nașterea scriitoarei Nina Cassian”, expoziția de picturi ale Ninei Cassian, o masă rotundă și un spectacol de poezie.

* * *

Opera Națională București va prezenta joi, 28 noiembrie, un concert de gală intitulat Ziua Națională a României pe scena La Fenice – Stele ale Operei Românești la Veneția. Soliștii Valentina Nafornița, Ruxandra Donose și Ștefan Pop vor fi acompaniați de Orchestra Operei Naționale București dirijată de Daniel Jinga. Proiectul este finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, fiind organizat de Opera Națională București și realizat în parteneriat cu Ambasada României în Italia, Malta și San Marino și cu Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția. Concertul de gală Ziua Națională a României pe scena La Fenice – Stele ale Operei Românești la Veneția este un proiect ce are în centru promovarea marilor interpreți români de operă în fața comunităților de români din afara granițelor – Valentina Nafornița, Ruxandra Donose și Ștefan Pop – reprezentanți marcanți ai comunității românilor de pretutindeni, vedete ale artei lirice internaționale, precizează organizatorii.

* * *

Parlamentul European cere Comisiei Europene să ajute Bucureștiul în recuperarea Tezaurului României, ajuns în URSS în primul Război Mondial. Acesta conține 91,5 tone de aur, cantitate aproape egală cu rezerva de aur a României. Potrivit unei rezoluții, „legislativul european invită Comisia să analizeze posibilitatea de a acționa în calitate de partener al reprezentanților români care fac parte din Comisia mixtă româno-rusă mandatată să discute despre restituirea tezaurului național al României și să creeze sinergii concrete cu statul român și cu Banca Națională a României și alte instituții relevante pentru a mobiliza eforturi coordonate și pentru a urmări toate mijloacele diplomatice de mediere, de promovare a comunicării, atunci când este cazul, cu omologii ruși și de căutare de soluții pentru a se asigura că tezaurul național dispărut este returnat fără întârziere acolo unde îi este locul”. Europarlamentarii cer Comisiei și Serviciului European de Acțiune Externă să includă restituirea patrimoniului național român pe agenda bilaterală diplomatică ce reglementează relațiile UE-Rusia, de îndată ce contextul regional permite reluarea dialogului politic între părți.