Jurnal românesc – 16.01.2015
Votul prin corespondenţă nu se poate face doar pentru diaspora, pentru că ar fi neconstituţional – a declarat preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, care conduce şi comisia parlamentară pentru elaborarea noului Cod electoral. El a precizat că introducerea votului prin corespondenţă, în condiţii de securitate deplină, este prioritatea zero a comisiei şi că acesta se va face pentru pentru toţi cetăţenii României. Zgonea a subliniat intenţia parlamentarilor din comisie de a asigura accesul la urne pentru românii din străinătate şi a anunţat că, în acest sens, va fi pusă la dispoziţia celor interesaţi şi o platformă online, pe care ONG-urile să-şi poată trimite propunerile către comisia de Cod electoral. Toate propunerile de amendamente la legile privind alegerea preşedintelui, senatorilor, deputaţilor şi autorităţilor locale trebuie depuse până pe 15 martie. Membrii comisiei vor face apoi modificările legislative pe care le vor decide cu o majoritate de două treimi.
Bogdan Matei, 16.01.2015, 12:00
Votul prin corespondenţă nu se poate face doar pentru diaspora, pentru că ar fi neconstituţional – a declarat preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, care conduce şi comisia parlamentară pentru elaborarea noului Cod electoral. El a precizat că introducerea votului prin corespondenţă, în condiţii de securitate deplină, este prioritatea zero a comisiei şi că acesta se va face pentru pentru toţi cetăţenii României. Zgonea a subliniat intenţia parlamentarilor din comisie de a asigura accesul la urne pentru românii din străinătate şi a anunţat că, în acest sens, va fi pusă la dispoziţia celor interesaţi şi o platformă online, pe care ONG-urile să-şi poată trimite propunerile către comisia de Cod electoral. Toate propunerile de amendamente la legile privind alegerea preşedintelui, senatorilor, deputaţilor şi autorităţilor locale trebuie depuse până pe 15 martie. Membrii comisiei vor face apoi modificările legislative pe care le vor decide cu o majoritate de două treimi.
Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a insistat în discuţiile de la Bucureşti cu omologul său britanic, Phillip Hammond, asupra menţinerii libertăţii de circulaţie a forţei de muncă, în condiţiile în care, potrivit statisticilor, lucrătorii străini contribuie masiv la PIB-ul ţărilor în care se află. La rândul său, şeful diplomaţiei de la Londra a apreciat că economia europeană trebuie să se globalizeze şi că nu există securitate strategică fără securitate economică.
Opt ţări membre ale Uniunii Europene, printre care şi România, care au rata de absorbţie a fondurilor comunitare sub 60%, vor fi ajutate să investească o cât mai mare parte dintre acestea – a declarat comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu. Recent, executivul comunitar a decis să acopere 85% din costurile de construcţie a unui tronson din Autostrada Soarelui, Bucureşti-Constanţa, acordând suma de 305,7 milioane de euro din Fondul de Coeziune al Uniunii.
Premierul Victor Ponta a anunţat că va discuta cu omologul său în exercitiu de la Chişinău, Iurie Leancă, despre modalităţile de ajutorare a Republicii Moldova cu energie electrică din România. Ponta a precizat că România are suficientă energie electrică pentru a alimenta şi statul vecin, dar că infrastructura e deficitară şi nu există capacităţi adecvate de transport. Premierul a făcut aceste declaraţii după ce Ucraina a decis să suspende în totalitate exportul de energie electrică în Republica Moldova şi Belarus, din cauza cantităţii insuficiente de pe piaţa internă.
Asociaţia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare a solicitat Guvernului şi Parlamentului să identifice urgent soluţii pentru persoanele cu credite în franci elveţieni, în condiţiile aprecierii acestei monede cu 30% în raport cu euro. În România există circa 150.000 de persoane care au credite în franci elveţieni. Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, afirmă că sectorul bancar românesc nu va avea de suferit, fiindcă împrumuturile în moneda elveţiană nu depăşesc 5% din totalul creditelor. Aprecierea bruscă a francului elveţian survine după ce banca centrală de la Berna a abandonat pragul de 1,20 franci pentru un euro, introdus în septembrie 2011 pentru a proteja economia elveţiană de criza din zona monedei unice. Francul s-a apreciat cu 25% si în raport cu dolarul american.
O echipă de medici români şi străini au făcut, joi, în premieră pentru România, un implant cu un dispozitiv pentru pomparea sângelui, care preia funcţiile inimii. Intervenţia este o soluţie modernă în tratarea insuficienţei cardiace, precum şi o alternativă a transplantului. Şeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară din Târgu-Mureş, Horaţiu Suciu, a precizat că pacientul poate aştepta cu acest implant în siguranţă viitorul transplant, care ar putea fi necesar şi peste 7 – 8 ani. Este un lucru foarte important să dovedim că şi în ţara noastre se pot face astfel de proceduri – a mai spus doctorul Suciu.
