Jurnal românesc – 16.02.2016
România susţine respectarea liberei circulaţii a lucrătorilor şi nediscriminarea acestora. Dreptul românilor din Marea Britanie la beneficii sociale nu trebuie pus în discuţie – a afirmat, la Bucureşti, şeful statului român, Klaus Iohannis, după întâlnirea cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. La rândul său, oficialul european a precizat că mecanismul de salvgardare cu privire la accesul la prestaţii sociale nu este destinat să se aplice cetăţenilor Uniunii care lucrează în prezent în Marea Britanie. Declaraţiile survin in contextul in care Londra cere limitarea beneficiilor sociale acordate muncitorilor veniţi din alte state comunitare. Întâlnirea de la Bucureşti a avut loc înaintea Consiliului European din 18 -19 februarie, unde este posibil să se încheie un acord politic privind planul formulat recent de Bruxelles si propus Marii Britanii pentru evitarea iesirii Londrei din UE.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Mihai Pelin, 16.02.2016, 12:06
România susţine respectarea liberei circulaţii a lucrătorilor şi nediscriminarea acestora. Dreptul românilor din Marea Britanie la beneficii sociale nu trebuie pus în discuţie – a afirmat, la Bucureşti, şeful statului român, Klaus Iohannis, după întâlnirea cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. La rândul său, oficialul european a precizat că mecanismul de salvgardare cu privire la accesul la prestaţii sociale nu este destinat să se aplice cetăţenilor Uniunii care lucrează în prezent în Marea Britanie. Declaraţiile survin in contextul in care Londra cere limitarea beneficiilor sociale acordate muncitorilor veniţi din alte state comunitare. Întâlnirea de la Bucureşti a avut loc înaintea Consiliului European din 18 -19 februarie, unde este posibil să se încheie un acord politic privind planul formulat recent de Bruxelles si propus Marii Britanii pentru evitarea iesirii Londrei din UE.
Plenul Parlamentului de la Bucuresti a aprobat, luni, solicitarea preşedintelui Klaus Iohannis privind participarea Armatei României la activităţi de instruire a forţelor de securitate irakiene, în cadrul Coaliţiei internaţionale împotriva grupării teroriste Statul Islamic. România va trimite 50 de militari, instructori, personal de stat major şi de sprijin din domeniile forţe speciale, informaţii militare şi forţe terestre care vor antrena armata irakiană. Misiunea se va desfăşura doar în 2016. Armata României participă în prezent cu peste 700 de militari la misiunile Alianţei Nord-Atlantice, ale UE şi ale ONU. Dintre aceştia, aproximativ 600 sunt dislocaţi în Afganistan, cea mai importantă misiune NATO.
Aproape 100 de persoane au depus cereri de azil în România, de la începutul anului 2016 până în prezent. Principalele state de proveninenţă sunt Pakistan, Siria şi Irak, iar majoritatea solicitantilor sunt bărbaţi, cu vârste cuprinse între 18 şi 34 de ani. Poliţiştii de la Imigrări examinează fiecare cerere în parte, luând în considerare documentele de la dosar, datele declarate de solicitant în cadrul interviului, coroborate cu informaţiile din ţara de origine, în vederea acordării unei forme de protecţie sau de respingere a cererii. În Romania sunt inregistrati, în prezent, circa 2.600 de beneficiari ai unei forme de protecţie internaţională.
Compania aeriană Wizz Air a lansat, luni, o nouă rută între Cluj-Napoca (vest) şi Munchen, cu o frecvenţă de operare de două zboruri pe săptămână. Operatorul low-cost a anunţat această rută ca parte a programului de vară 2016, încă din luna septembrie a anului trecut. Compania va opera zborurile între Cluj-Napoca şi Memmingen, aeroportul regional din vestul oraşului München, în zilele de luni şi vineri, iar tarifele biletelor încep de la 25 de euro. Wizz Air va adăuga cea de-a 5-a aeronavă la baza sa din Cluj-Napoca din luna iuli, orarul de vară incluzând bilete de avion spre destinaţii precum Alicante, Billund, Doncaster/ Sheffield şi Berlin, toate începând în săptămânile următoare.
Institutul pentru Politici Publice a solicitat DNA să informeze opinia publică cu privire la stadiul anchetei în cazul obstrucţionării dreptului de vot al românilor din diaspora la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014, precizând că au trecut 440 de zile de când a fost preluat cazul. ONG-ul doreşte ca DNA să investigheze acuzaţiile aduse membrilor Guvernului de la acea vreme cu privire la încălcarea în mod deliberat a dreptului la vot al românilor prin organizarea unui număr prea mic de secţii de votare, în afara graniţelor, în ciuda cererilor de la ambasade şi a situaţiei votului din primul tur. La ambele tururi ale alegerilor din 2014, românii din străinătate au ieşit la vot în număr record, însă în mai multe capitale europene, cozile au fost uriaşe, iar mii de oameni nu au mai putut vota.
