Jurnal românesc – 16.07.2019
3.000 de elevi, studenţi şi profesori din comunităţile româneşti din jurul graniţelor ţării şi din diaspora, care participă până la sfârşitul lui august, la cea de a XI-a ediţie a taberelor „ARC” din Romania, au ocazia să-şi aprofundeze cunoştinţele de cultură şi civilizaţie maternă. De asemenea, taberele ARC facilitează interacţiunea şi dialogul între tinerii din comunităţile istorice, dar şi între cei din diaspora, prin dezvoltarea abilităţilor de comunicare, care este foarte importantă în promovarea imaginii României. Programul e organizat de ministerul pentru Românii de Pretutindeni, în colaborare cu cel al Tineretului şi Sportului, în patru locaţii: Sulina, Oglinzi, Săcelu – Gorj şi Căprioara, Hunedoara. Participanţii vin din comunităţile istorice din Republica Moldova, inclusiv regiunea transnistreană, Serbia, Bulgaria, Ucraina, Albania, Macedonia de Nord, Ungaria şi din diaspora – Italia, Spania, Grecia, Portugalia, Marea Britanie, Franţa, Germania, Canada, Statele Unite, Australia, Emiratele Arabe Unite.
România Internațional, 16.07.2019, 12:06
3.000 de elevi, studenţi şi profesori din comunităţile româneşti din jurul graniţelor ţării şi din diaspora, care participă până la sfârşitul lui august, la cea de a XI-a ediţie a taberelor „ARC” din Romania, au ocazia să-şi aprofundeze cunoştinţele de cultură şi civilizaţie maternă. De asemenea, taberele ARC facilitează interacţiunea şi dialogul între tinerii din comunităţile istorice, dar şi între cei din diaspora, prin dezvoltarea abilităţilor de comunicare, care este foarte importantă în promovarea imaginii României. Programul e organizat de ministerul pentru Românii de Pretutindeni, în colaborare cu cel al Tineretului şi Sportului, în patru locaţii: Sulina, Oglinzi, Săcelu – Gorj şi Căprioara, Hunedoara. Participanţii vin din comunităţile istorice din Republica Moldova, inclusiv regiunea transnistreană, Serbia, Bulgaria, Ucraina, Albania, Macedonia de Nord, Ungaria şi din diaspora – Italia, Spania, Grecia, Portugalia, Marea Britanie, Franţa, Germania, Canada, Statele Unite, Australia, Emiratele Arabe Unite.
Persoanele care se confruntă cu o problemă neaşteptată de sănătate în timp ce sunt în afara ţării pot beneficia de servicii medicale de urgenţă gratuite prin intermediul certificatului provizoriu de înlocuire a cardului european, care se poate ridica în trei zile de la depunerea cererii. Certificatul este valabil doi ani. Documentul – denumit oficial Cardul European de Asigurări Sociale de Sănătate (CEASS) – nu se mai emite din luna decembrie 2018, iar în schimbul său se primeşte un certificat provizoriu de înlocuire a cardului european de sănătate. Acest certificat permite utilizatorilor accesul la servicii medicale din ţările în care călătoresc. Cardul European de Sănătate poate fi folosit în cele 28 de state ale Uniunii Europene, alături de Liechtenstein, Irlanda, Norvegia şi Elveţia. În opinia specialiştilor, diferenţa majoră între cardul european de sănătate şi asigurarea medicală privată, este faptul că românii nu trebui să plătească pe loc serviciile medicale de urgenţă, tranzacţiile urmând a fi făcute între Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi autoritatea similară din statul respectiv.
Autoritatea Electorală Permanentă lansează o platformă online pe care cetăţenii români din diaspora care vor să voteze la alegerile prezidenţiale din acest an se pot preînregistra. Site-ul va deveni activ odată cu promulgarea de către şeful statului a noii legi electorale. Votstrainatate.ro este o platformă online care oferă românilor din diaspora două variante pentru a participa la alegerile prezidenţiale din 10, respectiv 24 noiembrie, astfel încât aceştia să nu mai fie nevoiţi să stea ore în şir la cozi şi în final să nu îşi poată exercita dreptul constituţional. Ei vor putea să opteze printr-o înregistrare prealabilă, fie pentru o anumită secţie de votare, fie pentru votul prin corespondenţă.
Populația României a scăzut cu 6,6‰ în 2018, potrivit datelor date recent publicității de către Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Declinul demografic al României este depășit în UE doar de către Letonia (-7.5‰), Bulgaria și Croația (ambele cu -7.1‰). La polul opus se află Malta (+36.8 la 1.000 de locuitori), urmată de Luxemburg (+19.6‰), Irlanda (+15.2‰) și Cipru (+13.4‰). Dacă la capitolul nașteri, România se află în plutonul de mijloc al UE, în privința deceselor țara noastră ocupă tot locul 4: Bulgaria (15.4‰), Letonia (15.0‰), Lituania (14.1‰) și România (13.5‰).
